This is default featured slide 1 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More ┬╗

This is default featured slide 2 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More ┬╗

This is default featured slide 3 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More ┬╗

This is default featured slide 4 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More ┬╗

This is default featured slide 5 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More ┬╗

 

ÔÇ×SRI pare ca pregateste era post-DragneaÔÇŁ. Ce se ascunde in spatele vizitei sefului SRI in Serbia, unde se piteste Ghita

Presedintele sarb Aleksandar Vucic l-a primit pe directorul Serviciului Roman de Informatii (SRI), Eduard Hellvig, luni, la Belgrad, informeaza agentia de presa Tanjug, preluata de Agerpres.

Cu aceasta ocazie, presedintele Serbiei a salutat cooperarea dintre serviciile de securitate ale celor doua tari, reflectata in schimbul de informatii si in lupta comuna impotriva terorismului, crimei organizate si a altor riscuri la adresa securitatii, potrivit unui comunicat al Presedintiei sarbe.

Potrivit lui Aleksandar Vucic, este nevoie de aprofundarea cooperarii si in combaterea criminalitatii cibernetice si a altor forme de abuz in tehnologiile informatiei.

Presedintele Serbiei a subliniat contributia serviciilor de securitate sarb si roman la mentinerea pacii si stabilitatii in regiune, se mai spune in comunicatul Presedintiei sarbe.

Dam Alexe, jurnalist si scriitor stabilit la Bruxelles, considera ca vizita lui sefului SRI in Serbia parafeaza sfarsitul lui LIviu Dragnea.

ÔÇ×SRI pare ca pregateste era post-DragneaÔÇŽ Seful SRI Eduard Hellvig a fost azi la Belgrad, unde s-a intalnit cu presedintele Serbiei Aleksandar Vucic. Cica: ÔÇśpresedintele Serbiei a salutat cooperarea dintre serviciile de securitate ale celor doua tari, reflectata in schimbul de informatii si in lupta comuna impotriva terorismului si in combaterea criminalitatii cibernetice si a altor forme de abuz in tehnologiile informatiei.ÔÇÖ

EPISCOPUL ROM├éNILOR DIN UNGARIA LA HRAMUL BISERICII ROM├éNE┼×TI DIN UZDIN-SERBIA | Recomandat

Biserica rom├óneasc─â din Uzdin, Serbia, apar╚Ťin├ónd Episcopiei Daciei Felix, este ├«nchinat─â Sf├óntului Mare Mucenic Gheorghe, asemenea multor altor biserici din lumea cre╚Ötin─â.
Cu acest prilej, ├«n ziua de pr─âznuire a Marelui Mucenic (23 aprilie 2018), ├«n loca╚Öul de cult a fost s─âv├ór╚Öit─â Sf├ónta Liturghie Arhiereasc─â de Preasfin╚Ťitul P─ârinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Rom├óne din Ungaria ╚Öi Loc╚Ťiitorul Episcopiei Daciei Felix, ├«mpreun─â cu un numeros sobor, format din P─ârintele Moise Lin╚Ťa, Parohul Uzdinului, P─ârintele Emanuel T─âp─âlag─â, Paroh la S├ón Mihai ╚Öi Vicar Eparhial, P─ârintele Gheorghe Iane╚Ö, Paroh la Satul Nou, Protopop de Panciova ╚Öi Consilier Economic al Episcopiei, P─ârintele Gabriel Bandu, Paroh la Ecica ╚Öi Protopop de Toracul Mic, P─ârintele Cristian B─âbu╚Ť, Paroh la Seleu╚Ö, P─ârintele Cristian Popii, Paroh la Toracul Mare, P─ârintele Traian Br─âgean, de la Parohia Ofcea, P─ârintele Petru M─âran de la Alibunar, P─ârintele Emanuel Mojic de la Toracul Mic, P─ârintele Ionel Savu, de la Parovia Vladimirova╚Ť, sau Petrovas├óla ╚Öi Arhidiaconul Emanuel V─âduva, de la Catedrala Episcopal─â din Giula, Ungaria.
Diminea╚Ťa, Ierarhul a fost ├«nt├ómpinat ├«n curtea bisericii de membrii corului de credincioase ale Parohiei, condus de Domnul Daniel Che╚Ť, Profesor de Muzic─â la ╚ścoala General─â ÔÇ×Sf├óntul GheorgheÔÇŁ, care au dat ├«n mod profesionist r─âspunsurile la Sf├ónta Liturghie, pe patru voci. La slujb─â au participat, de asemenea, mul╚Ťi credincio╚Öi de diferite v├órste, elevii de la ╚ścoala General─â Rom├óneasc─â, clasele I-VIII ╚Öi oficialit─â╚Ťi, ca de pild─â Domnul Gheorghe Dinu, Consulul General al Rom├óniei la V├ór╚Öe╚Ť, Doamna Ani╚Öoara ╚Ü─âran, Coordonatoarea Departamentului pentru ├Änv─â╚Ť─âm├ónt al Consiliului Na╚Ťional al Minorit─â╚Ťii Na╚Ťionale Rom├óne, Domnul Octavian Cre╚Ťu, Directorul ╚ścolii Generale din Uzdin, Domnul Marius R─âmian╚Ť, Directorul Casei de Cultur─â ÔÇ×DoinaÔÇŁ din Uzdin, Domnul Vasile Barbu, Pre╚Öedintele Societ─â╚Ťii Literar-Artistice ÔÇ×TibiscusÔÇŁ din Uzdin, Domnul Milan Gara╚Öevici, Pre╚Öedintele Comunei Cov─âci╚Ťa, ╚Ö.a.

EvzMD.md | Cea mai mare manifesta╚Ťie unionist─â de la independen╚Ťa Republicii Moldova. Mii de oameni sunt a╚Ötepta╚Ťi ast─âzi, la Marea Adunare Centenar─â

Cea mai mare manifesta╚Ťie unionist─â de la independen╚Ťa Republicii Moldova va avea loc ast─âzi, la ora 12.00, ├«n Pia╚Ťa Marii Adun─âri Na╚Ťionale. Astfel, liderii unioni╚Öti invit─â to╚Ťi rom├ónii de pretutindeni la Chi╚Öin─âu pentru a cere autorit─â╚Ťilor de pe ambele maluri ale Prutului re├«ntregirea neamului rom├ónesc.

ÔÇ×E important s─â ne facem v─âzu╚Ťi, auzi╚Ťi ╚Öi ├«n╚Ťele╚Öi! A venit r├óndul nostru s─â facem dreptate ╚Öi s─â ├«nf─âptuim Unirea! Preg─âtim o Declara╚Ťie a Marii Adun─âri Centenare, care va fi dat─â citire pe 25 martie ├«n fa╚Ťa a sute de mii de oameni. Indiferent ce ar zice mancur╚Ťii ╚Öi tr─âd─âtorii de patrie, unirea va avea loc, pentru c─â fra╚Ťii trebuie s─â fie ├«mpreun─â. Ast─âzi am participat la o ╚Öedin╚Ť─â la Prim─ârie, iar sociali╚Ötii, ├«n maniera lor obi╚Önuit─â, au ├«ncercat s─â z─âd─ârniceasc─â manifesta╚Ťia. Le spunem clar ÔÇô pe 25 martie vom cere Unire, iar re├«ntregirea neamului e tot mai aproapeÔÇŁ, a declarat Vlad Bile╚Ťchi, pre╚Öedintele Asocia╚Ťiei ÔÇ×UNIREA ÔÇô ODIPÔÇŁ.

ÔÇ×Rom├ónii din toate col╚Ťurile lumii ╚Öi-au anun╚Ťat prezen╚Ťa la Marea Adunare Centenar─â. Vor fi patru puncte de ├«nt├ólnire a unioni╚Ötilor, iar la ora 12.00 to╚Ťi se vor reuni ├«n Pia╚Ťa Marii Adun─âri Na╚ŤionaleÔÇŁ, a declarat Anatol Ursu, pre╚Öedintele Mi╚Öc─ârii Civice Tinerii Moldovei.

ÔÇ×Pe data de 25 martie, la Chi╚Öin─âu se va scrie istorie. Cum am putea noi, cei din societatea civil─â, s─â ignor─âm dorin╚Ťa oamenilor de a se reuni cu Patria-Mam─â? Cu siguran╚Ť─â, pe data de 25 martie va avea loc cea mai mare manifesta╚Ťie unionist─â din istoria Republicii MoldovaÔÇŁ, a declarat Ion Lea╚Öcenco, pre╚Öedintele Blocului Unit─â╚Ťii Na╚Ťionale.

La r├óndul s─âu, pre╚Öedintele Platformei Civice Ac╚Ťiunea 2012 din Rom├ónia, George Simion, a declarat c─â pe data de 25 martie, trebuie s─â ar─ât─âm ├«ntregii lumi c─â ╚Öi pe o parte, ╚Öi pe alta a Prutului se dore╚Öte unirea ╚Öi va fi ├«nf─âptuit─â ├«n anul 2018.

ÔÇ×Vom veni ╚Öi noi din Rom├ónia la Marea Adunare Centenar─â. Vedem c─â voci antina╚Ťionale au indus idea c─â ÔÇ×vor veni rom├ónii s─â fac─â manifesta╚Ťie la Chi╚Öin─âuÔÇŁ. Vom fi solidari cu tot ceea ce se organizeaz─â ├«n Republica Moldova ╚Öi to╚Ťi trebuie s─â ╚Ötie c─â Unirea o doresc cet─â╚Ťenii de pe ambele maluri ale Prutului.. Vor participa observatori interna╚Ťionali, care vor monitoriza manifesta╚Ťia. Totodat─â, am trimis invita╚Ťie ambasadelor de la Chi╚Öin─âu ╚Öi Bucure╚Öti pentru a asista la ├«ntrunireÔÇŁ, a declarat George Simion, pre╚Öedintele Platformei Civice ÔÇ×Ac╚Ťiunea 2012ÔÇŁ.

COMUNICAT DE PRES─é

Vineri,16 martie 2018, Excelen┼úa Sa, Oana Cristina Popa, Ambasadorul Rom├óniei ├«n Serbia, a invitat reprezentan┼úii Uniunii Rom├ónilor din Serbia (URS), Ljubomir Br├óndu┼čan, pre┼čedinte URS ┼či Dorinel Stan, vicepre┼čedinte URS, la o ├«nt├ólnire de lucru la sediul ambasadei Rom├óniei de la Begrad.

La ├«nt├ólnire a participat ┼či Ionu┼ú-Alexandru P─âtru, secretar II al ambasadei Rom├óniei la Belgrad.

Aceast─â ├«nt├ólnire s-a ├«nscris ├«ntr-o serie de consult─âri a┬á ambasadei┬á Rom├óniei la Belgrad cu reprezentan┼úii comunit─â┼úii rom├óne┼čti ├«n Serbia.

┼×eful diploma┼úiei rom├óne de la Belgrad ├«╚Öi propune o abordare proactiv─â ├«n rela┼úia cu rom├ónii din Serbia, iar solu┼úionarea problemelor comunit─â┼úii este o prioritate pe agenda ambasadei.

Conducerea URS-ului a expus problemele cu care se confrunt─â rom├ónii din Serbia ┼či contribu┼úia societ─â┼úii civice la p─âstrarea ┼či afirmarea identit─â┼úii etnice, culturale, lingvistice ┼či religioase.

├Än cadrul discu┼úiilor au fost abordate teme ┼či subiecte care vizeaz─â men╚Ťinerea identit─â┼úii ┼či spiritualit─â┼úii noastre ├«n Serbia, vizita pre┼čedintelui Sebiei, Aleksandar Vu─Źi─ç ├«n Rom├ónia, necesitatea consolid─ârii cooper─ârii economice ├«ntre cele dou─â state vecine ┼či prietene, posibilit─â┼úile ├«n ceea ce prive┼čte investi┼úiile ├«n zonele limitrofe ╚Öi populate de etnicii rom├óni, teme de actualitate pentru minoritatea rom├óneasc─â din Serbia (cet─â┼úenia rom├ón─â, ├«nv─â┼ú─âm├óntul ├«n prima limb─âÔÇŽ), sprijinirea ┼či su┼úinerea alian┼úei unice rom├óne┼čti UNIUNEA ROM├éNILOR DIN SERBIA, stagiul actual de dezvoltare al minorit─â┼úii rom├óne┼čti din Serbia ╚Öi altele.

Corpul diplomatic rom├ónesc pentru┬á URS (Uniunea Rom├ónilor din Serbia) reprezint─â primul pas ├«n rela┼úia ┼či colaborarea cu Statul Rom├ón, respectiv Patria Mam─â.

Excelen┼úa Sa a ├«ncurajat ini┼úiativele Uniunii Rom├ónilor din Serbia (URS), Rom├ónilor Independen┼úi din Serbia (RIS), respectiv mediul asociativ rom├ónesc din Serbia ├«n identificarea ┼či propunerea de solu┼úii pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunt─â rom├ónii pe ├«ntreg teritoriul Serbiei.

Un început promiţător în mandatul  Excelenţei Sale, Oana Cristina Popa, Ambasadorul României în Serbia.

Biroul de pres─â al URS-ului

Presedintele Serbiei, vizita oficiala in Romania/ Acesta va avea intalniri cu Iohannis, Dancila si Dragnea

Presedintele Republicii Serbia, Aleksandar Vucic, se va afla joi la Bucuresti, intr-o vizita oficiala, ocazie cu care se va intalni cu presedintele Klaus Iohannis, cu premierul Viorica Dancila si cu presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, anunta Agerpres.

Potrivit Administratiei Prezidentiale, Klaus Iohannis il va primi joi, la Palatul Cotroceni, pe Aleksandar Vucic, cei doi sefi de stat urmand sa abordeze caile de aprofundare a cooperarii bilaterale, atat la nivel politic, cat si economic si sectorial.

De asemenea, vor fi discutate modalitatile de sprijin din partea Romaniei in ceea ce priveste procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeana, inclusiv din perspectiva detinerii de catre tara noastra a presedintiei Consiliului UE in primul semestru al anului 2019. Cei doi presedinti vor aborda si problematica minoritatilor nationale din cele doua tari, aspecte de interes comun privind cooperarea in Balcanii de Vest si principalele evolutii in dosarul “Kosovo”.

Tot joi, presedintele sarb va avea o intrevedere tete-a-tete cu premierul Viorica Dancila, la Vila Lac 1, care va fi urmata de un dejun de lucru.

In cadrul vizitei sale in Romania, Aleksandar Vucic se va intalni joi si cu presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea.

Eugen Tomac despre ├«nfiin╚Ťarea unei filiale ICR la Belgrad: ÔÇŁEste esen╚Ťial─âÔÇŁ

Deputa╚Ťii Eugen Tomac ╚Öi Constantin Codreanu au avut miercuri, 21 februarie,┬áo ├«ntrevedere cu reprezentan╚Ťi ai comunit─â╚Ťii rom├óne╚Öti din Serbia, din care au f─âcut parte Predrag Bala╚Öevici ( pre╚Öedintele Partidului Neamul Rom├ónesc din Serbia), Du╚Öan P├órvulovici (directorul Agen╚Ťiei de Pres─â TimocPres) ╚Öi Zavi╚Öa Jurj (pre╚Öedintele Asocia╚Ťiei ÔÇťAriadnae FilumÔÇŁ din Valea Timocului), prilej cu care au fost discutate problemele cu care se confrunt─â rom├ónii din Valea Timocului ├«n ├«ncercarea continu─â de a-╚Öi p─âstra identitatea.

├Än urma ├«ntrevederii, Eugen Tomac a anun╚Ťat, printr-un comunicat e pres─â, c─â va interpela MAE pe tema respect─ârii Acordulului bilateral semnat de Rom├ónia ╚Öi Serbia cu privire la protec╚Ťia minorit─â╚Ťilor na╚Ťionale.

ÔÇ×Din p─âcate, problemele pe care rom├ónii din Valea Timocului le ├«nfrunt─â de ani de zile sunt la fel de actuale, iar lupta pentru p─âstrarea identit─â╚Ťii na╚Ťionale este la fel de dificil─â. Av├ónd ├«n vedere faptul c─â protocolul bilateral privind protec╚Ťia minorit─â╚Ťilor dintre Rom├ónia ╚Öi Serbia este adesea ├«nc─âlcat, am reiterat nevoia unei implic─âri mai active a statului rom├ón ├«n protejarea identit─â╚Ťii ╚Öi culturii rom├óne╚Öti ├«n Valea Timocului. ├Änfiin╚Ťarea unei filiale ICR la Belgrad este, ├«n acest sens, esen╚Ťial─â. Voi ├«ntreba din nou, pe cale oficial─â, conducerea ICR c├ónd planific─â s─â fac─â acest lucruÔÇŁ, se arat─â ├«n comunicatul de pres─â.

 

Stamora German─â | Poart─â la spa╚Ťiul Schengen, cel din vis

Stamora German─â de ast─âzi nu mai este nici slovac─â, nici ╚Öv─âbeasc─â, a╚Öa cum a fost. Este o localitate majoritar rom├óneasc─â. Poart─â feroviar─â a ╚Ť─ârii ├«nspre Vest fiind, po╚Ťi vedea de la ╚Öoseaua na╚Ťional─â gara CFR Stamora-Moravi╚Ťa, o cl─âdire impun─âtoare, preg─âtit─â pentru Schengen, spa╚Ťiu european la care ├«n continuare vis─âm.

├Än aceast─â localitate, ├«n care aerul istoriei se respir─â din plin, impresioneaz─â peste veacuri ideea care a stat la ├«ntemeierea satului, faptul c─â este construit ├«n jurul unei pie╚Ťe centrale, ├«n mijlocul c─âreia troneaz─â biserica romano-catolic─â. Ast─âzi, majoritatea locuitorilor ├«ns─â sunt ortodoc╚Öi, rom├óni sosi╚Ťi din col╚Ťurile ╚Ť─ârii, tot mai pu╚Ťini fiind credincio╚Öii romano-catolici.

Din Stamora, ca ╚Öi din celelalte sate din apropierea ora╚Öului Deta (sunt doar 13 kilometri p├ón─â acolo ╚Öi de aceea e un loc bun de navet─â) se poate z─âri Cula V├ór╚Öe╚Ťului. ├Än vremea comunist─â, aceast─â construc╚Ťie plin─â de legende nu era accesibil─â rom├ónilor. Ast─âzi, localnicii trec frontiera c├ónd doresc pentru a privi satele lor de pe dealul Culei ori pentru a bea o cafea ├«mpreun─â cu prietenii lor s├órbi ╚Öi rom├óni din V├ór╚Öe╚Ť.

Stamora German─â, pe l├óng─â cele dou─â coloniz─âri din trecut, cea slovac─â ╚Öi cea ╚Öv─âbeasc─â, a cunoscut mai multe valuri de repopul─âri, ├«n special, dup─â exodul nem╚Ťilor. Nici ast─âzi procesul acesta nu s-a ├«ncheiat complet, pentru c─â unii pleac─â ╚Öi al╚Ťii vin. Cu toate acestea, ├«nflorirea de alt─âdat─â a acestei localit─â╚Ťi nu pare s─â mai poat─â fi atins─â vreodat─â.

Autorit─â╚Ťile locale au pus ╚Öi ele um─ârul pentru ie╚Öirea din stagnare ╚Öi dec─âdere, mai ales ├«n privin╚Ťa infrastructurii. De men╚Ťionat c─â ele au respectat ideea ├«n jurul c─âreia a fost construit satul, plas├ónd ├«n acest frumos ╚Öi generos spa╚Ťiu central, un parc de joac─â, amplasat ├«n apropierea ╚Öcolii. La Stamora German─â tr─âiesc ast─âzi aproximativ 900 de suflete.

├Änfr─â┼úirea a┼čez─ârilor rom├óne┼čti din Serbia cu localit─â┼úi din Rom├ónia este un deziderat pe agenda RIS-ului

Discu┼úiile purtate la prim─âria comunei Chevere┼ču Mare au vizat colaborarea direct─â cu Asocia┼úia ÔÇ×Rom├ónii Independen┼úi din SerbiaÔÇŁ ┼či importan┼úa proiectelor culturale ├«n societatea modern─â.

S├ómb─ât─â, 20 ianuarie a.c., la Chevere┼ču Mare a avut loc o ├«nt├ólnire a delega┼úiei Asocia┼úiei ob┼čte┼čti Rom├ónii Independen┼úi din Serbia (RIS), condus─â de pre┼čedintele dr. Dorinel Stan, C─âlin Iorga, secretar ┼či Marinela Cr─âciun Miler, interprinz─âtor particular din V├ór┼če┼ú, cu conducerea┬á prim─âriei comunei Chevere┼ču Mare (Rom├ónia), Marcel Muia, primar ┼či Cristina Abura┼č, expert pe proiecte IPA, Programul Rom├ónia-Serbia 2014-2020. Cu acest prilej, reprezentan┼úii RIS-ului au ├«nm├ónat conducerii prim─âriei Chevere╚Öu Mare cele mai recente┬á c─âr┼úi ap─ârute la Editura ÔÇ×Rom├ónii Independen┼úi din SerbiaÔÇŁ, o colec┼úie a publica┼úiei central ÔÇ×Glasul Cerbiciei ÔÇô Vocea Rom├ónilor din SerbiaÔÇŁ, iar primarul Marcel Muia oaspe┼úilor din Serbia a ├«nm├ónat ÔÇ×Monografia Comunei Chevere┼ču MareÔÇŁ.

├Än cadrul ├«nt├ólnirii, s-au abordat subiecte importante viz├ónd ├«n special oportunit─â┼úi de colaborare, proiecte culturale, ecologice ┼či turistice, acorduri de ├«nfr─â┼úire a localit─â┼úilor din Rom├ónia cu localit─â┼úi din Serbia, accesarea fondurilor nerambusabile IPA-Programul Rom├ónia-Serbia 2014-2020.

Discu┼úiile purtate la prim─âria comunei Chevere┼ču Mare au vizat colaborarea direct─â cu Asocia┼úia ÔÇ×Rom├ónii Independen┼úi din SerbiaÔÇŁ ┼či importan┼úa proiectelor culturale ├«n societatea modern─â. Rolul populariz─ârii unor anumite manifest─âri ┼či s─ârb─âtori, tradi┼úii ┼či obiceiuri, care au obiectiv at├ót p─âstrarea identitar─â ┼či spiritual─â, schimbul de valori culturale,c├ót ┼či multiculturalitatea ├«n cele dou─â p─âr┼úi ale Banatului Istoric.

Video: Rom├ónii din Serbia (TIMOC), vor cet─â╚Ťenie ╚Öi pa╚Öapoarte rom├óne╚Öti

Rom├ónii din Timocul s├órbesc vor cet─â╚Ťenie ╚Öi pa╚Öapoarte rom├óne╚Öti. Cer modificarea legii cet─â╚Ťeniei astfel ca ╚Öi cei care nu s-au n─âscut ├«n foste teritorii rom├óne╚Öti s─â poat─â deveni cet─â╚Ťeni rom├óni.

 

mai mult la :   romaniabreakingnews.ro/video-romanii-din-serbia-timoc-vor-cetatenie-si-pasapoarte-romanesti/

25 de ani de la înfiinţarea Comunităţii Românilor din Serbia

Timoc Press Production