InfoPrut.ro : 120 de români timoceni, în excursie tematică prin Oltenia

120 de copii, lideri de opinie ai rom├ónilor/vlahilor din Timoc (Serbia), reprezentan╚Ťi ai mediului asociativ ╚Öi ai mai multor categorii socio-profesionale vor vizita ├«n perioada 17-18 noiembrie, ├«n regiunea Olteniei, o serie More ┬╗

D E C L A R Ț I A de la CONGRESUL ROMÂNILOR DIN SERBIA / 12 Nov 2018

Am lua cuno╚Ötin╚Ť─â de ÔÇťMemoriul de la Kucevo: Drepturi pentru Rom├ónii din Serbia de R─âs─âritÔÇŁ, asumat de mai multe asocia╚Ťii din Timoc. Salut─âm acest demers care apropie aceste asocia╚Ťii de Declara╚Ťia Congresului More ┬╗

Vizită europarlamentară de interes pentru elevii români din Serbia

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepre┼čedintele grupului PPE din Parlamentul European, membru al Delega┼úiei UE-Serbia, va ├«ntreprinde o vizit─â ├«n jude┼úul Mehedin┼úi, comuna Devesel ┼či ├«n Serbia, ├«n localit─â┼úile Kladovo ┼či Podvrska. Deputatul More ┬╗

Emisiune exploziv─â despre situa╚Ťia dramatic─â a rom├ónilor/vlahilor din Timoc la Realitatea TV

├Än seara zilei de miercuri 21 februarie ├«n cadrul emisiunii ÔÇ×Jocuri de Putere” realizat─â de jurnalistul Rare╚Ö Bogdan, milioane de telespectatori din Rom├ónia au luat la cuno╚Ötin╚Ť─â despre situa╚Ťia dramatic─â cu care More ┬╗

Dr. Predrag Balasevic, liderul Partidului Neamului Românesc din Serbia: Românii de la Sud de Dunăre sunt lipsiţi de drepturile elementare

Rom├ónii din Serbia sunt lipsi┼úi ├«n continuare de cele mai elementare drepturi, precum educa┼úie, cultur─â, mass-media ┼či religie ├«n limba matern─â, sus┼úine dr. Predrag Balasevic, liderul celei mai importante organiza┼úii rom├óne┼čti din More ┬╗

A AP─éRUT NR. 15 AL PUBLICA╚ÜIEI ÔÇ×GLASUL CERBICIEIÔÇŁ

V─â semnal─âm apari╚Ťia num─ârului 15/2017 (anul VIII) al publica╚Ťiei ÔÇ×Glasul CerbicieiÔÇŁ, revista central─â a asocia╚Ťiei ÔÇ×Rom├ónii Independen┼úi din SerbiaÔÇŁ (RIS). Publica┼úia a fost tip─ârit─â cu sprijinul Ministerului pentru Rom├ónii de Pretutindeni. Revista More ┬╗

Marin Ga╚Öp─âr ÔÇô ÔÇŁresponsabilul artisticÔÇŁ al multor publica╚Ťii rom├óne╚Öti din Serbia

Chiar dac─â a absolvit cu succes Facultatea de Economie ╚Öi Comer╚Ť din cadrul Universit─â╚Ťii ÔÇŁMihai EminescuÔÇŁ din Timi╚Öoara, pasiunea pentru informatic─â ╚Öi calculatoare l-a determinat s─â se perfec╚Ťioneze ├«n acest domeniu, devenind More ┬╗

Mass-media la românii din Voivodina

├Än anul 1981, c├ónd ├«n fruntea Luminii vine Simeon L─âz─âreanu, revista cunoa╚Öte o alt─â orientare. T├ón─ârul redactor se dovede╚Öte a fi ÔÇô dup─â cum apreciaz─â ╚śtefan N. Popa ├«n cartea sa ÔÇô More ┬╗

Revista Glasul Cerbiciei

  Glasul Cerbiciei nr. 14 Glasul Cerbiciei nr. 13 Glasul Cerbiciei nr. 12 Glasul Cerbiciei nr. 11 Glasul Cerbiciei nr. 10 Glasul Cerbiciei nr. 9 Glasul Cerbiciei nr. 8 Glasul Cerbiciei nr. More ┬╗

Comunitatea românească din estul Serbiei

Pornind de la cuvintele marelui geograf George V├ólsan, ├«n realizarea lucr─ârii Comunitatea rom├óneasc─â din estul Serbiei. Studiu geografic, un prim motiv l-a constituit dorin╚Ťa cunoa╚Öterii neamului din care facem parte, precum ╚Öi More ┬╗

 

Monthly Archives: noiembrie 2018

Serbia tocmai termin─â o autostrad─â de 550 de km pe un traseu la fel de greu ca Valea Oltului. F─âr─â sprijinul fondurilor europene

Au mai r─âmas de finalizat doar 34 de kilometri din cei 554 ai autostradei A1 din Serbia, care str─âbate ╚Ťara vecin─â de la un cap─ât la altul,┬áiar dou─â dintre loturile aflate ├«n construc╚Ťie sunt ├«ntr-o zon─â muntoas─â, similar─â cu Valea Oltului.

ÔÇ×Lucr─ârile sunt ├«ntr-o zon─â foarte dificil─â ca relief, asem─ân─âtoare din multe puncte de vedere cu Valea OltuluiÔÇŁ, spune Asocia╚Ťia Pro Infrastructura, ├«ntr-o postare care con╚Ťine ╚Öi imagini cu 4,7 km dintr-un lot realizat de bulgarii de la Trace Group.

mai mult la : Serbia tocmai termină o autostradă de 550 de km pe un traseu la fel de greu ca Valea Oltului. Fără sprijinul fondurilor europene

InfoPrut.ro : 120 de români timoceni, în excursie tematică prin Oltenia

120 de copii, lideri de opinie ai rom├ónilor/vlahilor din Timoc (Serbia), reprezentan╚Ťi ai mediului asociativ ╚Öi ai mai multor categorii socio-profesionale vor vizita ├«n perioada 17-18 noiembrie, ├«n regiunea Olteniei, o serie de obiective turistice. Excursia tematic─â are loc ├«n contextul s─ârb─âtoririi Centenarului Marii Uniri.

Rom├ónii timoceni vor vizita mai multe muzee, m├ón─âstiri ╚Öi ansambluri sculpturale din Craiova, T├órgu Jiu ╚Öi Or╚Öova: Muzeul de Art─â (Palatul Jean Mihail), Muzeul de Etnografie (Casa B─âniei), M├ón─âstirea Co╚Öuna, Parcul Nicolae Romanescu, Mitropolia Olteniei, Poarta S─ârutului, Masa T─âcerii, Coloana Infinitului, Hobi╚Ťa ÔÇô Casa Muzeu Constantin Br├óncu╚Öi, M├ón─âstirea Tismana, M├ón─âstirea Sfanta Ana din Or╚Öova, Clisura Dun─ârii (cu chipul lui Decebal sculptat ├«n st├ónc─â).

Manifesta╚Ťia care se desf─â╚Öoar─â sub genericul ÔÇ×Drume╚Ť ├«n ╚Üara mea. Excursii tematice pentru tinerii rom├óni din TimocÔÇŁ este organizat─â de┬áInstitutul ,,Eudoxiu HurmuzachiÔÇŁ pentru rom├ónii de pretutindeni, institu╚Ťie subordonat─â Ministerului pentru Rom├ónii de Pretutindeni, ┬á├«n parteneriat cu Asocia╚Ťia pentru cultur─â a rom├ónilor/vlahilor din Serbia ÔÇ×Ariadnae FilumÔÇŁ. ├Än etapa actual─â, Institutul ÔÇ×Eudoxiu HurmuzachiÔÇŁ pentru rom├ónii de pretutindeni beneficiaz─â de sprijinul Consiliului Jude┼úean Dolj ┼či LIONS Club Craiova, institu┼úii care vor asigura ├«n Craiova cazarea, respectiv o parte din mesele participan┼úilor.

Organizatorii anun╚Ť─â c─â proiectul are drept scop facilitarea cunoa╚Öterii istoriei na╚Ťionale, geografiei, arhitecturii ╚Öi artelor vizuale rom├óne╚Öti de c─âtre tinerii etnici rom├óni, ├«n vederea recuper─ârii memoriei istorice ╚Öi a con╚Ötientiz─ârii apartenen╚Ťei la neamul rom├ónesc.

Proiectul ,,Drume╚Ť ├«n ╚Ťara meaÔÇŁ a ├«nceput ├«n anul 2016 ╚Öi se desf─â╚Öoar─â anual.

mai mult la :   Infoprut.ro

D E C L A R Ț I A de la CONGRESUL ROMÂNILOR DIN SERBIA / 12 Nov 2018

Am lua cuno╚Ötin╚Ť─â de ÔÇťMemoriul de la Kucevo: Drepturi pentru Rom├ónii din Serbia de R─âs─âritÔÇŁ, asumat de mai multe asocia╚Ťii din Timoc.

Salut─âm acest demers care apropie aceste asocia╚Ťii de Declara╚Ťia Congresului Rom├ónilor din Serbia f─âcut─â pe 03.12.2016.

O mare parte din ce se sus╚Ťine ├«n Memoriu, este cuprins ╚Öi ├«n declara╚Ťia Congresului ╚Öi de aceea sus╚Ťinem acest demers, consider├ónd c─â autorit─â╚Ťile s├órbe trebuie s─â ia ├«n considerare ├«n regim de urgen╚Ť─â demersurile comune ale organiza╚Ťiilor rom├ónilor/vlahilor din Timoc, ca ╚Öi condi╚Ťie pentru alinierea Serbiei la statele democratice ╚Öi pentru integrarea ╚Ť─ârii noastre ├«n Uniunea European─â.

Facem apel la ╚Üara Mam─â, Rom├ónia s─â urm─âreasc─â cu aten╚Ťie acest proces ╚Öi s─â fie aproape de organiza╚Ťiile ╚Öi asocia╚Ťiile rom├ónilor/vlahilor din Timoc ├«n tot ce fac temeinic ╚Öi constructiv pentru p─âstrarea ╚Öi dezvoltarea identit─â╚Ťii rom├óne╚Öti a celor circa 300.000 de rom├óni/vlahi din zon─â ╚Öi s─â le sus╚Ťin─â politic, moral ╚Öi financiar.

Reafirm─âm Declara╚Ťia Congresului Rom├ónilor din Serbia ca fiind la fel de actual─â ca ├«n 2016:

Cu convingerea c─â ├«n ╚Ťara noastr─â nu se pot sus╚Ťine dificult─â┼úile atunci c├ónd este vorba de implementarea unei aplic─âri integrale a:

ÔÇó Declara┼úiei Universale a Drepturilor Omului (Organiza┼úia Na┼úiunilor Unite),

ÔÇó Conven┼úiei Cadru pentru protec┼úia minorit─â┼úilor (Consiliul Europei),

ÔÇó Declara╚Ťiei cu privire la eliminarea tuturor formelor de intoleran╚Ť─â ╚Öi de discriminare bazate pe religie sau convingeri (Organiza┼úia Na┼úiunilor Unite),

Convin┼či c─â valorile fundamentale ale drepturilor omului ╚Öi ale minorit─â╚Ťilor sunt incadrate ├«n legisla┼úia pozitiv─â a ╚Ť─ârii noastre ╚Öi c─â va continua s─â o fac─â ╚Öi s─â o respecte ca ╚Öi ├«n cazul:

Legea cu privire la protec╚Ťia drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor minorit─â╚Ťilor na╚Ťionale (Republica Serbia),

Sprijinind sistemul valorilor europene de organizare social─â ╚Öi socio-economic, egalitatea tuturor cet─â╚Ťenilor ├«n fa╚Ťa legii nelimitat, sprijinind politicile afirmative “discriminarea pozitiv─â” fa┼ú─â de minorit─â╚Ťi, dar ╚Ťin├ónd seama de principiile multiculturalismului, multietnicit─â┼úii ╚Öi a toleran╚Ťei f─âr─â instigare la ur─â,

├Än a╚Öteptarea constant─â de a se aplica criterii ├«nalte ale conven╚Ťiilor existente, precum ┼či a declara╚Ťiilor ╚Öi a legilor ╚Öi a actelor anexe, armonizat ┼či coerent, ├«n conformitate cu principiile ale statului laic ├«n ceea ce prive╚Öte comunitatea rum├ón─â, oriunde s-ar afla apartenen┼úii acestei comunit─â╚Ťi (minorit─â╚Ťi) din spa┼úiul ╚Ť─ârii noastre ╚Öi sub orice denumire intern─â (Rum├óni) sau extern─â (Vlahi, Rom├óni) sunt ├«nregistra┼úi,

Semnatarii reprezentan╚Ťi autoriza╚Ťi ai institu╚Ťiilor biserice╚Öti, ai organiza╚Ťiilor non-guvernamentale, organiza╚Ťiilor politice ╚Öi alte persoane juridice ╚Öi fizice dintre rom├óni, recunoscu╚Ťi ├«n domeniul ╚Ötiin╚Ťei, culturii, artei ╚Öi a altor forme de creativitate, sau implicate ├«n protec╚Ťia drepturilor omului, pun la dispozi╚Ťia publicului:

D E C L A R A Ţ I A

CONGRESULUI ROMÂNILOR DIN SERBIA

Deschide.md : Federaţiei Ruse continuă să fie agresive. Noi suntem pregătiţi

Ministrul Ap─âr─ârii, Mihai Fifor, sus┼úine c─â ac┼úiunile Federa┼úiei Ruse continu─â s─â fie agresive, dar militarii sunt preg─âti┼úi pentru orice fel de provocare, asigur├ónd securitatea ├«n flancul estic al NATO, dar ┼či ├«n regiunea M─ârii Negre. P├ón─â ├«n luna decembrie, misiunile de poli┼úie aerian─â sunt desf─â┼čurate ├«mpreun─â cu militari canadieni.

Mihai Fifor a vorbit, vineri, la Baza 57 Aerian─â Mihail Kog─âlniceanu, despre semnalul puternic pe care ├«l d─â NATO chiar de pe baza de la Mihail Kog─âlniceanu, preciz├ónd c─â, de┼či ac┼úiunile Federa┼úiei Ruse continu─â s─â fie agresive, militarii sunt preg─âti┼úi pentru orice fel de provocare.

ÔÇ×A┼č vrea s─â salut prezen┼úa ast─âzi la Mihail Kog─âlniceanu a omologului meu canadian. Vorbea Excelen┼úa Sa despre un semnal puternic pe care Alian┼úa Nord-Atlantic─â ├«l d─â chiar de aici, de pe baza de la Mihail Kog─âlniceanu. Este un parteneriat foarte puternic, cel pe care ├«l avem cu Canada. Nu este prima dat─â c├ónd militarii canadieni se afl─â la baza de la Mihail Kog─âlniceanu ┼či ├«mpreun─â, p├ón─â ├«n decembrie, vom asigura misiunile de poli┼úie aerian─â astfel ├«nc├ót s─â d─âm un semnal puternic asupra faptului c─â, de┼či ac┼úiunile Federa┼úiei Ruse continu─â s─â fie agresive, desigur ├«n opinia noastr─â ┼či nu numai, noi suntem preg─âti┼úi pentru orice fel de provocare ┼či ca alian┼ú─â nu facem altceva dec├ót s─â asigur─âm flancul estic al alian┼úei ┼či s─â asigur─âm totodat─â aceast─â regiune destul de complicat─â, cea a M─ârii NegreÔÇŁ, a declarat ministrul Ap─âr─ârii.

El a mai spus c─â, ├«n perioada ├«n care va de┼úine pre┼čedin┼úia Consiliului Uniunii Europene, Rom├ónia va da un semnal puternic de ├«nt─ârire a rela┼úiei transatlantice.

mai mult la : deschide.md