InfoPrut.ro : 120 de români timoceni, în excursie tematică prin Oltenia

120 de copii, lideri de opinie ai românilor/vlahilor din Timoc (Serbia), reprezentanți ai mediului asociativ și ai mai multor categorii socio-profesionale vor vizita în perioada 17-18 noiembrie, în regiunea Olteniei, o serie More »

D E C L A R Ț I A de la CONGRESUL ROMÂNILOR DIN SERBIA / 12 Nov 2018

Am lua cunoștință de “Memoriul de la Kucevo: Drepturi pentru Românii din Serbia de Răsărit”, asumat de mai multe asociații din Timoc. Salutăm acest demers care apropie aceste asociații de Declarația Congresului More »

Vizită europarlamentară de interes pentru elevii români din Serbia

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele grupului PPE din Parlamentul European, membru al Delegaţiei UE-Serbia, va întreprinde o vizită în judeţul Mehedinţi, comuna Devesel şi în Serbia, în localităţile Kladovo şi Podvrska. Deputatul More »

Emisiune explozivă despre situația dramatică a românilor/vlahilor din Timoc la Realitatea TV

În seara zilei de miercuri 21 februarie în cadrul emisiunii „Jocuri de Putere” realizată de jurnalistul Rareș Bogdan, milioane de telespectatori din România au luat la cunoștință despre situația dramatică cu care More »

Dr. Predrag Balasevic, liderul Partidului Neamului Românesc din Serbia: Românii de la Sud de Dunăre sunt lipsiţi de drepturile elementare

Românii din Serbia sunt lipsiţi în continuare de cele mai elementare drepturi, precum educaţie, cultură, mass-media şi religie în limba maternă, susţine dr. Predrag Balasevic, liderul celei mai importante organizaţii româneşti din More »

A APĂRUT NR. 15 AL PUBLICAȚIEI „GLASUL CERBICIEI”

Vă semnalăm apariția numărului 15/2017 (anul VIII) al publicației „Glasul Cerbiciei”, revista centrală a asociației „Românii Independenţi din Serbia” (RIS). Publicaţia a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Revista More »

Marin Gașpăr – ”responsabilul artistic” al multor publicații românești din Serbia

Chiar dacă a absolvit cu succes Facultatea de Economie și Comerț din cadrul Universității ”Mihai Eminescu” din Timișoara, pasiunea pentru informatică și calculatoare l-a determinat să se perfecționeze în acest domeniu, devenind More »

Mass-media la românii din Voivodina

În anul 1981, când în fruntea Luminii vine Simeon Lăzăreanu, revista cunoaște o altă orientare. Tânărul redactor se dovedește a fi – după cum apreciază Ștefan N. Popa în cartea sa – More »

Revista Glasul Cerbiciei

  Glasul Cerbiciei nr. 14 Glasul Cerbiciei nr. 13 Glasul Cerbiciei nr. 12 Glasul Cerbiciei nr. 11 Glasul Cerbiciei nr. 10 Glasul Cerbiciei nr. 9 Glasul Cerbiciei nr. 8 Glasul Cerbiciei nr. More »

Comunitatea românească din estul Serbiei

Pornind de la cuvintele marelui geograf George Vâlsan, în realizarea lucrării Comunitatea românească din estul Serbiei. Studiu geografic, un prim motiv l-a constituit dorința cunoașterii neamului din care facem parte, precum și More »

 

Category Archives: Comunitatea românească

InfoPrut.ro : 120 de români timoceni, în excursie tematică prin Oltenia

120 de copii, lideri de opinie ai românilor/vlahilor din Timoc (Serbia), reprezentanți ai mediului asociativ și ai mai multor categorii socio-profesionale vor vizita în perioada 17-18 noiembrie, în regiunea Olteniei, o serie de obiective turistice. Excursia tematică are loc în contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri.

Românii timoceni vor vizita mai multe muzee, mânăstiri și ansambluri sculpturale din Craiova, Târgu Jiu și Orșova: Muzeul de Artă (Palatul Jean Mihail), Muzeul de Etnografie (Casa Băniei), Mânăstirea Coșuna, Parcul Nicolae Romanescu, Mitropolia Olteniei, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Coloana Infinitului, Hobița – Casa Muzeu Constantin Brâncuși, Mânăstirea Tismana, Mânăstirea Sfanta Ana din Orșova, Clisura Dunării (cu chipul lui Decebal sculptat în stâncă).

Manifestația care se desfășoară sub genericul „Drumeț în Țara mea. Excursii tematice pentru tinerii români din Timoc” este organizată de Institutul ,,Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, instituție subordonată Ministerului pentru Românii de Pretutindeni,  în parteneriat cu Asociația pentru cultură a românilor/vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum”. În etapa actuală, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni beneficiază de sprijinul Consiliului Judeţean Dolj şi LIONS Club Craiova, instituţii care vor asigura în Craiova cazarea, respectiv o parte din mesele participanţilor.

Organizatorii anunță că proiectul are drept scop facilitarea cunoașterii istoriei naționale, geografiei, arhitecturii și artelor vizuale românești de către tinerii etnici români, în vederea recuperării memoriei istorice și a conștientizării apartenenței la neamul românesc.

Proiectul ,,Drumeț în țara mea” a început în anul 2016 și se desfășoară anual.

mai mult la :   Infoprut.ro

D E C L A R Ț I A de la CONGRESUL ROMÂNILOR DIN SERBIA / 12 Nov 2018

Am lua cunoștință de “Memoriul de la Kucevo: Drepturi pentru Românii din Serbia de Răsărit”, asumat de mai multe asociații din Timoc.

Salutăm acest demers care apropie aceste asociații de Declarația Congresului Românilor din Serbia făcută pe 03.12.2016.

O mare parte din ce se susține în Memoriu, este cuprins și în declarația Congresului și de aceea susținem acest demers, considerând că autoritățile sârbe trebuie să ia în considerare în regim de urgență demersurile comune ale organizațiilor românilor/vlahilor din Timoc, ca și condiție pentru alinierea Serbiei la statele democratice și pentru integrarea țării noastre în Uniunea Europeană.

Facem apel la Țara Mamă, România să urmărească cu atenție acest proces și să fie aproape de organizațiile și asociațiile românilor/vlahilor din Timoc în tot ce fac temeinic și constructiv pentru păstrarea și dezvoltarea identității românești a celor circa 300.000 de români/vlahi din zonă și să le susțină politic, moral și financiar.

Reafirmăm Declarația Congresului Românilor din Serbia ca fiind la fel de actuală ca în 2016:

Cu convingerea că în țara noastră nu se pot susține dificultăţile atunci când este vorba de implementarea unei aplicări integrale a:

• Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului (Organizaţia Naţiunilor Unite),

• Convenţiei Cadru pentru protecţia minorităţilor (Consiliul Europei),

• Declarației cu privire la eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie sau convingeri (Organizaţia Naţiunilor Unite),

Convinşi că valorile fundamentale ale drepturilor omului și ale minorităților sunt incadrate în legislaţia pozitivă a țării noastre și că va continua să o facă și să o respecte ca și în cazul:

Legea cu privire la protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale (Republica Serbia),

Sprijinind sistemul valorilor europene de organizare socială și socio-economic, egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii nelimitat, sprijinind politicile afirmative “discriminarea pozitivă” faţă de minorități, dar ținând seama de principiile multiculturalismului, multietnicităţii și a toleranței fără instigare la ură,

În așteptarea constantă de a se aplica criterii înalte ale convențiilor existente, precum şi a declarațiilor și a legilor și a actelor anexe, armonizat şi coerent, în conformitate cu principiile ale statului laic în ceea ce privește comunitatea rumână, oriunde s-ar afla apartenenţii acestei comunități (minorități) din spaţiul țării noastre și sub orice denumire internă (Rumâni) sau externă (Vlahi, Români) sunt înregistraţi,

Semnatarii reprezentanți autorizați ai instituțiilor bisericești, ai organizațiilor non-guvernamentale, organizațiilor politice și alte persoane juridice și fizice dintre români, recunoscuți în domeniul științei, culturii, artei și a altor forme de creativitate, sau implicate în protecția drepturilor omului, pun la dispoziția publicului:

D E C L A R A Ţ I A

CONGRESULUI ROMÂNILOR DIN SERBIA

Vizită europarlamentară de interes pentru elevii români din Serbia

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele grupului PPE din Parlamentul European, membru al Delegaţiei UE-Serbia, va întreprinde o vizită în judeţul Mehedinţi, comuna Devesel şi în Serbia, în localităţile Kladovo şi Podvrska.

Deputatul european intenţionează ca în toate cele trei localităţi să aibă întâlniri cu conducerile unităţilor şcolare, cu cadre didactice, părinţi şi elevi în perspectiva începerii anului şcolar.
Vicepreşedintele PPE îşi manifestă interesul faţă de respectarea drepturilor elevilor români din Serbia: educaţie în limba maternă şi acces la manualele şcolare în limba română. Totodată, europarlamentarul român încurajează Serbia să facă paşi importanţi în procesul de aderare la Uniunea Europeană, fiind un susţinător al acestui demers.

Deputatul european Marian Jean Marinescu le va distribui ghiozdane şi rechizite şcolare elevilor şi va face o scurtă prezentare a instituţiilor europene şi a modului în care funcţionează acestea.

Programul vizitei :
– ora 9.00 ( ora României) – întâlnire cu elevii, profesorii şi reprezentanţii administraţiei publice locale din comuna DEVESEL, judeţul Mehedinţi
– ora 11.00 (10.00 ora Serbiei) – vizită la noul sediu al Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Românilor Dunărea, Kladovo, întâlnire cu preşedinte Tihan Matasarevici şi cu ceilalţi membri ai Asociaţiei
– ora 11.15 (10.15 ora Serbiei), întâlnire cu elevi, profesori, părinţi, la Şcoala din localitatea Podvrska, district Bor, municipalitatea Kladovo.
– ora 12.30 ( 11.30 ora Serbiei), întâlnire cu elevi, profesori, părinţi, la Şcoala Gimnazială din Kladovo.
– ora 13.00 ( 12.00, ora Serbiei), declaraţii de presă.

mai mult la  :  http://www.radioresita.ro/310930/vizita-europarlamentara-de-interes-pentru-elevii-romani-din-serbia

Emisiune explozivă despre situația dramatică a românilor/vlahilor din Timoc la Realitatea TV

În seara zilei de miercuri 21 februarie în cadrul emisiunii „Jocuri de Putere” realizată de jurnalistul Rareș Bogdan, milioane de telespectatori din România au luat la cunoștință despre situația dramatică cu care se confruntă cei 300.000 de români/vlahi din Timoc, Serbia, transmite Romanian Global News.

Prezenți în studiou, Predrag Balașevici, președintele Partidului Neamul Românesc din Serbia, Dușan Pârvulovici, directorul Centrului pentru drepturile Omului din Negotin și Zavișa Jurj, președintele Asociației “Ariadnae Filum” au denunțat politica agresivă a autorităților sârbe care încearcă asimilarea forțată a comunității românești printr-un adevărat genocid identitar, dar și politica incoerentă și lipsită de substanță a instituțiilor din România care se ocupă de românii de pretutindeni.

Atacurile la adresa Bisericii Ortodoxe Române din Timoc, lipsa învățământului în limba română și a mass-mediei, hărțuirea permanentă a liderilor comunității românești și lipsa dialogului autorităților sârbe cu organizațiile românești sunt doar câteva din punctele care au fost dezbătute în emisiune.

În emisiune au fost prezenți și doi primari din Basarabia care au semnat declarația de ReUnire cu România.

Dr. Predrag Balasevic, liderul Partidului Neamului Românesc din Serbia: Românii de la Sud de Dunăre sunt lipsiţi de drepturile elementare

Românii din Serbia sunt lipsiţi în continuare de cele mai elementare drepturi, precum educaţie, cultură, mass-media şi religie în limba maternă, susţine dr. Predrag Balasevic, liderul celei mai importante organizaţii româneşti din Valea Timocului (Serbia).

Drepturile minorităţilor în Serbia nu sunt respectate, iar cei mai afectaţi de politica autorităţilor de la Belgrad sunt românii de pe Valea Timocului, susţine dr. Predrag Balasevic, preşedintele Partidul Neamului Românesc (PNR).
„În Serbia de Răsărit, minorităţile au fost folosite pentru reglarea de conturi între politicienii Puterii, invinuite de multe lucruri şi lipsite de cele mai elementare drepturi minoritare. Serbia încă nu a ieşit din acest cerc vicios şi refuză să se schimbe. Românii au această problemă că sunt divizaţi din cauza ca traiesc pe o suprafaţă mare a Serbiei, aşa că acei românii care traiesc în Voivodina au toate drepturile minoritare şi noi care traim la Sud de Dunare avem numai probleme şi încercările permanente din partea statului să nu se schimbe spre bine. Românii de la Sud de Dunare nu au drepturile elementare minoritare cun ar fi educaţia, cultura mass-media şi dreptul la religie în limba română. Romănii nu au reprezentantul lor în Parlamentul Serbiei, nu au instituţii corespunzatoare, de asemenea nu au controlul asupra unor decizi care sunt importante pentru destinul lor. Chiar şi dacă exuistă unele instituţii care ar trebui să reprezintă minoritatea, statul a facut totul că să ţină această instituţie sub control aşa că acest Consiliul Naţional Rumân, Vlaski Nacionalni Savet, este numai un instrument al statului şi nu apară drepturile românilor din Serbia de Răsarit. Dealtfel el a fost ales prin fraudă şi noi nu-l recunoaştem“,
a declarat Predrag Balasevic, potrivit Romanian Global News, care citează libertatea.rs din Voivodina. Potrivit acestuia, democratizarea Serbiei este blocată de un grup de oameni politici ancoraţi în trecut, care nu doresc nicio schimbare, în ciuda angajamentelor europene.

Citeste mai mult: adev.ro/ozyvvm

A APĂRUT NR. 15 AL PUBLICAȚIEI „GLASUL CERBICIEI”

Vă semnalăm apariția numărului 15/2017 (anul VIII) al publicației „Glasul Cerbiciei”, revista centrală a asociației „Românii Independenţi din Serbia” (RIS). Publicaţia a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Revista publică 40 de pagini de actualitate, cultură şi istorie a românilor din Serbia, precum şi un bogat material ilustrativ, semnată de dr. Dorinel Stan, dr. Marinel Negru, dr. Trăilă Spăriosu, dr. Mircea Măran, dr. Juica Brânduşa, Teteza Gaşpar, Călin Iorga, Tijiana Anđelković, Cristian Cacovan, Natalia Stan, Gabriel Gaşpar, Lavinel Petruţ, Marin Gaşpar şi Marius Zăria.

Aşadar o revistă frumoasă grafic, cu conţinut bogat şi texte valoroase.

Marin Gașpăr – ”responsabilul artistic” al multor publicații românești din Serbia

Chiar dacă a absolvit cu succes Facultatea de Economie și Comerț din cadrul Universității ”Mihai Eminescu” din Timișoara, pasiunea pentru informatică și calculatoare l-a determinat să se perfecționeze în acest domeniu, devenind unul dintre cei mai cunoscuți tehnoredactori din cadrul minorității române de pe aceste meleaguri, și nu numai. Un număr impozant de cărți, reviste, broșuri… se leagă de numele lui.  Pe lângă tehnoredactare, Marin Gașpăr publică în presa românească din Serbia și România articole cu referință la cultura, identitatea și spiritualitate românească.

Timp de mai mulți ani a îndeplinit funcția de prim-vicepreședinte al Comunității Românilor din Serbia, vicepreședinte al Românilor Independenți din Serbia și o perioadă de patru ani președinte al S.C.A. ”Luceafărul” din Vârșeț. Este membru al Uniunii Ziariștilor din Serbia și membru în Consiliul de Administrație al Forumului Internațional al Jurnaliștilor din România.

Fragment din interviul acordat de dl Marin Gașpăr ziarului „Vršačka Kula”:

Sunteți redactor adjunct al revistei Glasul cerbiciei. Despre ce fel de revistă este vorbă?

Revista de actualitate, cultură și istorie a românilor din Serbia ”Glasul Cerbiciei” apare sub egida asociației ”Românii Independenți din Serbia”. La ora actuală au apărut 14 numere, fiecare câte 40 de pagini. Principalul scop asumat de ”Glasul Cerbiciei” este acela de a face cunoscută cultura și istoria milenară a românilor din Serbia, sub toate aspectele și de pe poziția minoritară, percepută sub aspectul său de colectivitate. În jurul acestui scop central gravitează și alte obiective: Cunoașterea și prezentarea actualității și realității românești în Serbia, trecut și prezent; Promovarea, protecția și avansarea drepturilor și libertăților minorității naționale române din Serbia; Informarea corectă asupra evenimentelor de actualitate, istorice, culturale; Analiza în extenso a unor perioade, respectiv domenii cultural-istorice; Elaborarea programelor de ocrotire a patrimoniului cultural a minorității naționale române; Realizarea drepturilor culturale în contextul instituționalizării instituțiilor cu character românesc…

Site-ul ”Românilor Independenți din Serbia” (www.ris.org.rs) este strâns legat de publicația centrală ”Glasul Cerbiciei”, de suplimentele și editura RIS-ului, promovând activitatea ”Românilor Independenți din Serbia” și activitatea mediului asociativ românesc la Nord și Sud de Dunăre.

O altă misiune a dumneavoastră este site-ul: Decenei. Care este scopul acestui site, ce fel de teme abordează și cui îi este menit?

Mass-media la românii din Voivodina

În anul 1981, când în fruntea Luminii vine Simeon Lăzăreanu, revista cunoaște o altă orientare. Tânărul redactor se dovedește a fi – după cum apreciază Ștefan N. Popa în cartea sa – un adevărat constructor de revistă, un traducător erudit…

Mai ales din urmă, fiindcă, în următorii 14 ani, perioadă în care Lăzăreanu a condus Lumina, revista este, cu adevărat, orientată în mare parte spre traduceri, da și spre prezentarea „noului val scriitoricesc din România, care se vedea blocat”. „Sima nu este numai redactor-șef și responsabil”, așa cum ni-l înfățișează sec, caseta tehnică, ci un tânăr tălmăcitor minunat…” astfel, în perioada anilor 80, revista noastră „a făcut servicii incomparabile nu numai românilor din Banatul sârbesc, dar și celor de aici (din România)”. Într-o vreme, când în România, noul val scriitoricesc se vedea blocat… Lumina a tipărit pe cei mai valoroși reprezentanți ai ultimei generații de scriitori, numărul triplu 7-9/1989 conținând premonitoriu și remarcabilă antologie a literaturii feluriturilor gulaguri răsăritene (Soljenițân, Șalamov, ceilalți prozatori ai „valului negru”, după cum, pandamul acestuia, numărul triplu 1-3/1990, cuprinde în acolada lui un puternic spot dirijat asupra evenimentelor din România de la sfârșitul anului 1996 (Cioran, Vasko Popa, Klaici etc.).

Lumina a fost o revistă deschisă, în perioada respectivă publicând creații originale și traduceri, texte ale scriitorilor din România despre scriitorii din Iugoslavia și invers, convorbiri, numere tematice, suplimente…, dar mai puțin scriitori români din Voivodina și, aproape deloc, tinere talente literare din rândurile condeierilor români și nici prea multe dări de seamă despre viața literară sau culturală a românilor din aceste spații.

mai mult la :

Revista Glasul Cerbiciei

 

Book Cover: Glasul Cerbiciei nr. 14
Glasul Cerbiciei nr. 14
Book Cover: Glasul Cerbiciei nr. 13
Glasul Cerbiciei nr. 13
Book Cover: Glasul Cerbiciei nr. 12
Book Cover: Glasul Cerbiciei nr. 11
Book Cover: Glasul Cerbiciei nr. 10

Glasul Cerbiciei nr. 10

Book Cover: Glasul Cerbiciei nr. 9

Glasul Cerbiciei nr. 9

Book Cover: Glasul Cerbiciei nr. 8

Glasul Cerbiciei nr. 8

Book Cover: Glasul Cerbiciei nr. 7

Glasul Cerbiciei nr. 7

Book Cover: Glasul Cerbiciei nr. 6

Glasul Cerbiciei nr. 6

Book Cover: Glasul Cerbiciei nr. 5

Glasul Cerbiciei nr. 5

Book Cover: Glasul Cerbiciei nr. 4

Glasul Cerbiciei nr. 4

Book Cover: Glasul Cerbiciei nr. 3

Glasul Cerbiciei nr. 3

Book Cover: Glasul Cerbiciei nr. 2

Glasul Cerbiciei nr. 2

Book Cover: Glasul Cerbiciei nr. 1

Glasul Cerbiciei nr. 1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comunitatea românească din estul Serbiei

Pornind de la cuvintele marelui geograf George Vâlsan, în realizarea lucrării Comunitatea românească din estul Serbiei. Studiu geografic, un prim motiv l-a constituit dorința cunoașterii neamului din care facem parte, precum și urmărirea destinului comunităților românești din teritoriile aflate în imediata vecinătate a României, simțind înainte de toate o datorie morală față de oamenii cu care lucrez de mai bine de un deceniu. lucrarea nu s-a limitat doar la unele constatri pur teoretice.
Pornind de la observațiile înregistrate în literatura de specialitate, referitoare la arealul studiat, ci a fost completată cu investigații recente efectuate în teren, bazate mai mult pe observații directe și interviuri, datorită situației delicate din teritoriu.

Rezultatul final se dorește a fi o lucrare de analiză și sinteză a spațiului estic al Serbiei care, prin conținut, structură, metode și procedee utilizate, să contribuie nu doar la clarificarea numeroaselor aspecte etnogeografice specifice acestui spațiu geografic, dar și la aducerea unor elemente de noutate.
În final, vreau să îmi exprim recunoștința și respectul meu profund, comunității românești din estul Serbiei, pentru faptul că încă mai există acolo, în ciuda numeroaselor procese de deznaționalizare și asimilare, dar și pentru curajul și lupta zilnică de care dau dovadă în păstrarea și transmiterea identității etnice românești.

Download Now: