InfoPrut.ro : 120 de români timoceni, în excursie tematică prin Oltenia

120 de copii, lideri de opinie ai românilor/vlahilor din Timoc (Serbia), reprezentanți ai mediului asociativ și ai mai multor categorii socio-profesionale vor vizita în perioada 17-18 noiembrie, în regiunea Olteniei, o serie More »

D E C L A R Ț I A de la CONGRESUL ROMÂNILOR DIN SERBIA / 12 Nov 2018

Am lua cunoștință de “Memoriul de la Kucevo: Drepturi pentru Românii din Serbia de Răsărit”, asumat de mai multe asociații din Timoc. Salutăm acest demers care apropie aceste asociații de Declarația Congresului More »

Vizită europarlamentară de interes pentru elevii români din Serbia

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele grupului PPE din Parlamentul European, membru al Delegaţiei UE-Serbia, va întreprinde o vizită în judeţul Mehedinţi, comuna Devesel şi în Serbia, în localităţile Kladovo şi Podvrska. Deputatul More »

Emisiune explozivă despre situația dramatică a românilor/vlahilor din Timoc la Realitatea TV

În seara zilei de miercuri 21 februarie în cadrul emisiunii „Jocuri de Putere” realizată de jurnalistul Rareș Bogdan, milioane de telespectatori din România au luat la cunoștință despre situația dramatică cu care More »

Dr. Predrag Balasevic, liderul Partidului Neamului Românesc din Serbia: Românii de la Sud de Dunăre sunt lipsiţi de drepturile elementare

Românii din Serbia sunt lipsiţi în continuare de cele mai elementare drepturi, precum educaţie, cultură, mass-media şi religie în limba maternă, susţine dr. Predrag Balasevic, liderul celei mai importante organizaţii româneşti din More »

A APĂRUT NR. 15 AL PUBLICAȚIEI „GLASUL CERBICIEI”

Vă semnalăm apariția numărului 15/2017 (anul VIII) al publicației „Glasul Cerbiciei”, revista centrală a asociației „Românii Independenţi din Serbia” (RIS). Publicaţia a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Revista More »

Marin Gașpăr – ”responsabilul artistic” al multor publicații românești din Serbia

Chiar dacă a absolvit cu succes Facultatea de Economie și Comerț din cadrul Universității ”Mihai Eminescu” din Timișoara, pasiunea pentru informatică și calculatoare l-a determinat să se perfecționeze în acest domeniu, devenind More »

Mass-media la românii din Voivodina

În anul 1981, când în fruntea Luminii vine Simeon Lăzăreanu, revista cunoaște o altă orientare. Tânărul redactor se dovedește a fi – după cum apreciază Ștefan N. Popa în cartea sa – More »

Revista Glasul Cerbiciei

  Glasul Cerbiciei nr. 14 Glasul Cerbiciei nr. 13 Glasul Cerbiciei nr. 12 Glasul Cerbiciei nr. 11 Glasul Cerbiciei nr. 10 Glasul Cerbiciei nr. 9 Glasul Cerbiciei nr. 8 Glasul Cerbiciei nr. More »

Comunitatea românească din estul Serbiei

Pornind de la cuvintele marelui geograf George Vâlsan, în realizarea lucrării Comunitatea românească din estul Serbiei. Studiu geografic, un prim motiv l-a constituit dorința cunoașterii neamului din care facem parte, precum și More »

 

Category Archives: Vârșeț

Prezentarea rezultatelor cooperării transfrontaliere

Vârşeţ – Obiectivele construite în cadrul noii pieţe alimentare, sau renovarea clădirii muzeului din Vârşeţ, sunt doar unele dintre proiectele finanţate din mijloacele Uniunii Europene, care au fost realizate cu succes în acest oraş. Pentru reprezentanţii comunelor şi oraşelor a fost organizată o vizită la aceste obiective precum şi prezentarea rezultatelor cooperării transfrontaliere a comunei Vârşeţ cu ţările vecine.

Exemple de bună practică în realizarea cooperării transfrontaliere sunt şi comunele Nova Crnja şi Plandişte. Programul vizitei de studiu s-a realizat cu scopul ridicării nivelului de cunoştinţe referitor la regulile şi procedura de dezvoltare şi implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene, precum şi cu scopul de a se însuşi cunoştinţe practice în procesul de aplicare a uzului de mijloace europene în vederea impulsionării dezvoltării locale şi regionale.

mai mult la : www.rtv.rs/ro/voivodina/prezentarea-rezultatelor-cooper%C4%83rii-transfrontaliere_961327.html

Înfrăţirea aşezărilor româneşti din Serbia cu localităţi din România este un deziderat pe agenda RIS-ului

Discuţiile purtate la primăria comunei Chevereşu Mare au vizat colaborarea directă cu Asociaţia „Românii Independenţi din Serbia” şi importanţa proiectelor culturale în societatea modernă.

Sâmbătă, 20 ianuarie a.c., la Chevereşu Mare a avut loc o întâlnire a delegaţiei Asociaţiei obşteşti Românii Independenţi din Serbia (RIS), condusă de preşedintele dr. Dorinel Stan, Călin Iorga, secretar şi Marinela Crăciun Miler, interprinzător particular din Vârşeţ, cu conducerea  primăriei comunei Chevereşu Mare (România), Marcel Muia, primar şi Cristina Aburaş, expert pe proiecte IPA, Programul România-Serbia 2014-2020. Cu acest prilej, reprezentanţii RIS-ului au înmânat conducerii primăriei Chevereșu Mare cele mai recente  cărţi apărute la Editura „Românii Independenţi din Serbia”, o colecţie a publicaţiei central „Glasul Cerbiciei – Vocea Românilor din Serbia”, iar primarul Marcel Muia oaspeţilor din Serbia a înmânat „Monografia Comunei Chevereşu Mare”.

În cadrul întâlnirii, s-au abordat subiecte importante vizând în special oportunităţi de colaborare, proiecte culturale, ecologice şi turistice, acorduri de înfrăţire a localităţilor din România cu localităţi din Serbia, accesarea fondurilor nerambusabile IPA-Programul România-Serbia 2014-2020.

Discuţiile purtate la primăria comunei Chevereşu Mare au vizat colaborarea directă cu Asociaţia „Românii Independenţi din Serbia” şi importanţa proiectelor culturale în societatea modernă. Rolul popularizării unor anumite manifestări şi sărbători, tradiţii şi obiceiuri, care au obiectiv atât păstrarea identitară şi spirituală, schimbul de valori culturale,cât şi multiculturalitatea în cele două părţi ale Banatului Istoric.

Vârșeț, orașul care atrage mii de turiști bănățeni. Cum au știut sârbii de la granița cu România să-și pună în valoare istoria

Vârşeţ, una din cele mai cunoscute aşezări din Banatul sârbesc, aflată la doar câţiva kilometri de graniţa care desparte judeţul Timiş de Vojvodina prin punctul de trecere Stamora Moraviţa, atrage, de la an la an, tot mai mulţi turişti români, atât prin sărbătorile ispitiroare pe care le organizează dar şi prin pitorescul aşezării şi locurile de interes turistic ale oraşului.
Ediţia din acest an a Sărbătorii Strugurilor a umplut oraşul cu o mare de oameni, care s-au bucurat, alături de localnici, de roadele toamnei, asezonate cu mâncăruri tradiţionale şi muzică pe toate gusturile. Organizatorii au luat în primire cheia oraşului, zeci de miei şi de purcei s-au rumenit neîncetat la proţap, mezeluri de casă care de care mai ispititoare au fost scoase din cămări, mâncăruri specifice locului clocoteau în oale de pământ aşezate pe jar, iar strugurii dulci ca mierea, renumitele vinuri din podgoriile Vârşeţului, alte fructe de sezon şi dulceţuri de casă îmbiau trecătorii de pe tarabele din centrul oraşului.
Cea mai veche farmacie Cei care au ratat în acest an sărbătoarea pot însă vizita, până la următoarea ediţie, multe alte obiective din oraş care merită văzute, deoarece clădirile, asemănătoare din punct de vedere arhitectonic cu cele din oraşele Banatului românesc, sunt mult mai bine întreţinute, cu faţadele îngrijite, iar trecutul aşezării este bine conservat şi pus în valoare. Într-o clădire din secolul al XVIII-lea se păstrează prima farmacie a localităţii, înfiinţată în 1784, cu mobilierul de epocă, borcane, sticle, greutăţi sau o casă de marcat folosite în acele vremuri.
În câteva încăperi ale edificiului a fost amenajată o secţie a muzeului oraşului, cu numeroase obiecte preistorice între care se evidenţiază câteva remarcabile figurine neolitice, tablouri, o machetă a cetăţii, documente. Chiar la intrare, într-un tablou sub formă de triptic sunt înfăţişate o zi de târg, viile Varşeţului şi ţărani la cosit, ca simbol al principalelor îndeletniciri ale locuitorilor, iar altul este un portret al lui Alexander Karadgeorgévić, încoronat în 1921 ca primul rege al Regatului Sârbo-Croato-Sloven sub numele de Alexandru I, care, un an mai târziu, s-a căsătorit cu principesa Maria a României, fiica Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria.
Oraşul liber regesc ilustrat în obiecte de muzeu În centru se află şi muzeul oraşului, care poartă numele lui Felix Milleker, renumit arheolog al Banatului la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului XX şi cel mai însemnat cronicar al Vârşeţului, oraş în care s-a născut şi a trăit.
El este întemeietorul muzeului Konkordija, fiind apoi şi custodele acestuia.
Clădirea în care se află muzeul, ridicată în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fost restaurată printr-un proiect transfrontalier cu fonduri europene în doar un an şi jumătate şi repusă în circuitul public, atrăgând vizitatorii cu numeroase obiecte, mobilier şi fotografii de epocă, documente vechi legate de istoria oraşului, colecţia de arme sau textilele cu cusături tradiţionale, cele mai multe din perioada care a urmat unificării părţii germane a oraşului cu cea sârbă, când Vârşeţul a devenit oraş liber regesc şi s-a dezvoltat rapid.
Printre clădirile care merită văzute se numără primăria oraşului, construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Palatul Eparhiei din acelaşi secol, biserica ortodoxă română şi catedrala romano-catolică în stil neogotic, mai impunătoare chiar decât cele din Timişoara, dar şi alte lăcaşe de cult. Vinuri pentru export din crama „Selecta” La doar câţiva kilometri de Vârşeţ, în satul viticol Gudurica, se află vestita cramă „Selecta”, renumită în întreaga Serbie şi nu numai, mai ales pentru vinul Burgund alb şi soiurile de Riesling care se produc în viile producătorilor şi care pleacă, în cea mai mare parte, la export. Întreaga „afacere” se desfăşoară într-o veche casă din sat care a păstrat toate elementele tradiţionale, de la vechea poartă, obloanele ferestrelor, mobilierul din casă sau pietrele şlefuite de vreme cu care este pavată curtea, până la vechile teascuri sau butoaie de lemn din pivniţa casei.
Casa are însă, în prelungirea ei, şi o aripă nouă, dotată cu instalaţii moderne, căci întreagul proces de producere a vinului a fost retehnologizat şi mecanizat. Afacerea a fost pusă pe picioare în anii ’70, iar astăzi s-a impus nu numai pe piaţa sârbească, ci şi pe cea internaţională. Cula medievală, simbol al oraşului Cea mai reprezentativă construcţie, un adevărat simbol al oraşului, este însă turnul medieval aflat pe dealul Vârşeţului, la aproape 400 de metri înălţime, o mărturie istorică a veacurilor trecute. Cetatea s-a degradat şi a ajuns în ruină în urma numeroaselor confruntări cu turcii, dar şi după demolarea sistematică impusă de Habsburgi după înfrângerea otomanilor.
Turnul şi resturile zidurilor fortficaţiei care s-au mai păstrat au fost de curând restaurate. iar vizitatorii care urcă până în vârful dealului pot vedea nu numai un valoros monument istoric care a dăinuit peste veacuri, ci au parte şi de o minunată privelişte panoramică asupra oraşului care se întinde în vale. Unul dintre cele mai vechi oraşe din Vojvodina a ştiut să-şi conserve şi să-şi protejeze monumentele care îi povestesc istoria, şi atrage acum din ce în ce mai mulţi turişti, mai ales din Banatul Românesc, unde monumente din aceeaşi epocă sunt lăsate în paragină, dacă nu chiar distruse.

Octombrie 2017, PS Siluan a liturghisit în Catedrala Episcopală din Vârșeț – Serbia

În Duminica a XX-a după Rusalii, 8 octombrie 2017, PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Locțiitorul Episcopiei Daciei Felix, s-a aflat în mijlocul credincioșilor ortodocși români din Vârșeț – Serbia şi a oficiat Sfânta Liturghie.

La slujbă au participat numeroşi credincioși, iar răspunsurile liturgice, în cântare bănățeană, au fost oferite de Corul Catedralei din Vârșeț, informează Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

În cuvântul rostit, PS Siluan  a subliniat dragostea, puterea dumnezeiască și purtarea de grijă pe care Mântuitorul Iisus Hristos a arătat-o față de femeia văduvă din Nain, ce trebuia să își îngroape pe singurul ei fiu care murise.

La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârșită o slujbă de pomenire pentru credinciosul Sfera Panta, din Vârșeț, la 1 an de la mutarea sa la cele veșnice.

Apoi, în sala de ședințe, de lângă Catedrală, Episcopul Siluan a avut o întâlnire de lucru cu Părintele Paroh Adrian Boba și membrii Consiliului parohial al Catedralei, în cadrul căreia a aflat câteva dintre activitățile, preocupările, realizările și problemele acestora și ale comunității românești din Vârșeț.

PS Siluan a liturghisit în Catedrala Episcopală din Vârșeț – Serbia