This is default featured slide 1 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More ┬╗

This is default featured slide 2 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More ┬╗

This is default featured slide 3 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More ┬╗

This is default featured slide 4 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More ┬╗

This is default featured slide 5 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More ┬╗

 

Basarabia si Timocul si-au dat mana la Parlamentul Romaniei

Palatul Parlamentului a g─âzduit miercuri dezbaterea public─â ÔÇ×Basarabia ┼či TimoculÔÇŁ. Evenimentul s-a bucurat de participarea unor senatori ┼či deputa┼úi, reprezentan┼úi ai rom├ónilor din Serbia ┼či primari din Republica Moldova care au vorbit ├«n fa┼úa a peste 50 de studen┼úi basarabeni ├«nscri┼či ├«n programul de internship la Parlamentul Rom├óniei.

Platforma Unionist─â Ac┼úiunea 2012 a ├«nceput cea de-a treia zi de lucr─âri a stagiului de preg─âtire pentru studen╚Ťii basarabeni ├«n sala Comisiei pentru comunit─â┼úile de rom├óni din afara grani┼úelor cu o dezbatere inedit─â care a adus fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â c├ó┼úiva dintre primarii din Republica Moldova care au semnat Declara┼úia de Unire cu Rom├ónia ┼či mai mul┼úi reprezentan┼úi ai minorit─â┼úii rom├óne┼čti din Valea Timocului (Serbia de R─âs─ârit). Au mai luat cuv├óntul specialistul ├«n educa┼úie Marian Sta┼č, economistul Petri┼čor Peiu, p─ârintele Veniamin Goreanu din partea Bisericii Ortodoxe rom├óne, precum ┼či pre┼čedintele Comisiei parlamentare sus-men┼úionate, deputatul Constantin Codreanu.

Pre┼čedintele Federa┼úiei Rom├ónilor din Serbia, Du┼čan P├órvulovici, a vorbit despre greut─â┼úile cu care se confrunt─â etnicii rom├óni din Valea Timocului, asimila┼úi for┼úat de autorit─â┼úile de stat din Serbia, care ├«i consider─â vlahi ┼či le refuz─â acela┼či statut cu al rom├ónilor din Banatul s├órbesc, care beneficiaz─â de ├«nv─â┼ú─âm├ónt ├«n limba matern─â. P├órvulovici i-a ├«ndemnat pe tinerii basarabeni care studiaz─â ├«n Rom├ónia, prezen┼úi ├«n num─âr mare la dezbatere, s─â se ├«ntoarc─â s─â profeseze ├«n Republica Moldova, pentru a le vorbi celor de acas─â despre rom├ónism ┼či Unire.

Marcel Snegur, primarul comunei Parcova din raionul Edine┼ú, care a semnat prima Declara┼úie de Unire din Anul Centenarului, la data de 23 ianuarie, a povestit auditoriului despre ziua ├«n care a propus consilierilor locali s─â dezbat─â textul ┼či spiritul Declara┼úiei de Unire, pe care au votat-o ├«n unanimitate, inclusiv consilierul socialist. Un alt primar unionist, Petru Frunze din comuna Puhoi (raionul Ialoveni), a vorbit despre presiunile pe care organele de stat din Republica Moldova le exercit─â ├«n mod abuziv asupra administra┼úiilor locale semnatare ale Declara┼úiei de Unire. Constantin Codreanu a propus condi┼úionarea asisten┼úei financiare oferite Republicii Moldova prin Guvernul Rom├óniei, de respectarea de c─âtre Guvernul de la Chi┼čin─âu a deciziei suverane a cet─â┼úenilor din localit─â┼úile unioniste ┼či direc┼úionarea acestor fonduri de dezvoltare c─âtre unit─â┼úile teritorial-administrative favorabile ┼ú─ârii noastre.

Emisiune exploziv─â despre situa╚Ťia dramatic─â a rom├ónilor/vlahilor din Timoc la Realitatea TV

├Än seara zilei de miercuri 21 februarie ├«n cadrul emisiunii ÔÇ×Jocuri de Putere” realizat─â de jurnalistul Rare╚Ö Bogdan, milioane de telespectatori din Rom├ónia au luat la cuno╚Ötin╚Ť─â despre situa╚Ťia dramatic─â cu care se confrunt─â cei 300.000 de rom├óni/vlahi din Timoc, Serbia, transmite Romanian Global News.

Prezen╚Ťi ├«n studiou, Predrag Bala╚Öevici, pre╚Öedintele Partidului Neamul Rom├ónesc din Serbia, Du╚Öan P├órvulovici, directorul Centrului pentru drepturile Omului din Negotin ╚Öi Zavi╚Öa Jurj, pre╚Öedintele Asocia╚Ťiei “Ariadnae Filum” au denun╚Ťat politica agresiv─â a autorit─â╚Ťilor s├órbe care ├«ncearc─â asimilarea for╚Ťat─â a comunit─â╚Ťii rom├óne╚Öti printr-un adev─ârat genocid identitar, dar ╚Öi politica incoerent─â ╚Öi lipsit─â de substan╚Ť─â a institu╚Ťiilor din Rom├ónia care se ocup─â de rom├ónii de pretutindeni.

Atacurile la adresa Bisericii Ortodoxe Rom├óne din Timoc, lipsa ├«nv─â╚Ť─âm├óntului ├«n limba rom├ón─â ╚Öi a mass-mediei, h─âr╚Ťuirea permanent─â a liderilor comunit─â╚Ťii rom├óne╚Öti ╚Öi lipsa dialogului autorit─â╚Ťilor s├órbe cu organiza╚Ťiile rom├óne╚Öti sunt doar c├óteva din punctele care au fost dezb─âtute ├«n emisiune.

├Än emisiune au fost prezen╚Ťi ╚Öi doi primari din Basarabia care au semnat declara╚Ťia de ReUnire cu Rom├ónia.

Delega╚Ťie a Congresului Rom├ónilor din Serbia ├«n vizit─â de lucru la Bucure╚Öti

O delega╚Ťie a rom├ónilor/vlahilor din Timoc va ├«ncepe ast─âzi o vizit─â de lucru de dou─â zile la Bucure╚Öti ├«n care va purta discu╚Ťii despre situa╚Ťia dramatic─â a celor 300.000 de mii de rom├óni/ vlahi din Timoc, la Senat ╚Öi Camera Deputatilor, se va ├«nt├ólni cu ministrul Rom├ónilor de Pretutindeni, Natalia Intotero ╚Öi cu vicepre╚Öedintele ICR, Mirel Talo╚Ö, dar ╚Öi cu organiza╚Ťii ale societ─â╚Ťii civile, transmite Romanian Global News.

Delega╚Ťia este format─â din dr.Predrag Bala╚Öevic, presedintele Partidului Neamului Rom├ónesc, Du╚Öan P├órvulovic, director al Centrului pentru drepturile Omului de la Negotin ╚Öi Zavi╚Öa Jurj, presedinte al Asocia╚Ťiei pentru cultura rom├ónilor/vlahilor din Serbia, “Ariadnae Filum” .

Exper╚Ťi ai Federa╚Ťiei Rom├ónilor din Centrul ╚Öi Sud-Estul Europei vor participa ╚Öi vor acorda asisten╚Ť─â ├«n cadrul ├«nt├ólnirilor pe care rom├ónii/vlahi din Timoc le vor avea cu autorit─â╚Ťile de la Bucure╚Öti.

Românii din Timoc, în Senatul României

Eveniment unic ├«n rela┼úiile Rom├óniei cu rom├ónii din Serbia. O delega┼úie a Congresului Rom├ónilor din Serbia, care a venit joi la Bucure┼čti, a fost salutat─â de plenul Senatului Rom├óniei.

Din delega┼úia condus─â de preotul Boian Alexandrovici, protopop iconom stavrofor al Daciei Ripensis ┼či Vicar administrativ al Timocului, au mai f─âcut parte Zavi┼ča Jurj, pre┼čedintele Asocia┼úiei pentru cultura rom├ónilor/vlahilor din Serbia de Nord-Est “Ariadnae Filum”, Du┼čan P├órvulovici, pre┼čedintele Comitetului pentru Drepturile Omului de la Nigotin ┼či dr. Predrag Bala┼čevici, liderul Partidului Neamului Rom├ónesc din Serbia. Rom├ónii timoceni au f─âcut turul Palatului Parlamentului, lu├ónd la cuno┼čtin┼ú─â de istoricul cladirii, dar ┼či de istoria celor dou─â camere ale Parlamentului Rom├óniei. Ghid le-a fost senatorul PSD ┼×erban Nicolae, potrivit Romanian Global News.
Discu┼úiile, la care au participat mai mul┼úi parlamentari, au fost ÔÇŁdeschise ┼či neconven┼úionaleÔÇŁ, liderii comunit─â┼úii rom├óne┼čti explic├ónd situa┼úia dramatic─â cu care se confrunt─â rom├ónii/vlahii din Timoc ├«n contextul demersurilor Serbiei de a adera la Uniunea European─â. La discu┼úii au participat ┼či senatori din zona de frontier─â cu Serbia care au promis ajutor ├«n realizarea unor parteneriate cu autorit─â┼úile locale jude┼úene din zona de frontier─â.

Dr. Predrag Balasevic, liderul Partidului Neamului Românesc din Serbia: Românii de la Sud de Dunăre sunt lipsiţi de drepturile elementare

Rom├ónii din Serbia sunt lipsi┼úi ├«n continuare de cele mai elementare drepturi, precum educa┼úie, cultur─â, mass-media ┼či religie ├«n limba matern─â, sus┼úine dr. Predrag Balasevic, liderul celei mai importante organiza┼úii rom├óne┼čti din Valea Timocului (Serbia).

Drepturile minorit─â┼úilor ├«n Serbia nu sunt respectate, iar cei mai afecta┼úi de politica autorit─â┼úilor de la Belgrad sunt rom├ónii de pe Valea Timocului, sus┼úine dr. Predrag Balasevic, pre┼čedintele Partidul Neamului Rom├ónesc (PNR).
ÔÇ×├Än Serbia de R─âs─ârit, minorit─â┼úile au fost folosite pentru reglarea de conturi ├«ntre politicienii Puterii, invinuite de multe lucruri ┼či lipsite de cele mai elementare drepturi minoritare. Serbia ├«nc─â nu a ie┼čit din acest cerc vicios ┼či refuz─â s─â se schimbe. Rom├ónii au aceast─â problem─â c─â sunt diviza┼úi din cauza ca traiesc pe o suprafa┼ú─â mare a Serbiei, a┼ča c─â acei rom├ónii care traiesc ├«n Voivodina au toate drepturile minoritare ┼či noi care traim la Sud de Dunare avem numai probleme ┼či ├«ncerc─ârile permanente din partea statului s─â nu se schimbe spre bine. Rom├ónii de la Sud de Dunare nu au drepturile elementare minoritare cun ar fi educa┼úia, cultura mass-media ┼či dreptul la religie ├«n limba rom├ón─â. Rom─ânii nu au reprezentantul lor ├«n Parlamentul Serbiei, nu au institu┼úii corespunzatoare, de asemenea nu au controlul asupra unor decizi care sunt importante pentru destinul lor. Chiar ┼či dac─â exuist─â unele institu┼úii care ar trebui s─â reprezint─â minoritatea, statul a facut totul c─â s─â ┼úin─â aceast─â institu┼úie sub control a┼ča c─â acest Consiliul Na┼úional Rum├ón, Vlaski Nacionalni Savet, este numai un instrument al statului ┼či nu apar─â drepturile rom├ónilor din Serbia de R─âsarit. Dealtfel el a fost ales prin fraud─â ┼či noi nu-l recunoa┼čtemÔÇť,
a declarat Predrag Balasevic, potrivit Romanian Global News, care citează libertatea.rs din Voivodina. Potrivit acestuia, democratizarea Serbiei este blocată de un grup de oameni politici ancoraţi în trecut, care nu doresc nicio schimbare, în ciuda angajamentelor europene.

Citeste mai mult: adev.ro/ozyvvm

Turismul și patrimoniul cultural în regiunea transfrontalieră Banat, în dezbatere la UVT

Conferin╚Ťa ╚Ötiin╚Ťific─â ÔÇŁPatrimoniu cultural ╚Öi turism. Turism ╚Öi patrimoniu cultural ├«n regiunea transfrontalier─â BanatÔÇŁ s-a desf─â╚Öurat mar╚Ťi ├«n amfiteatrul A01 al Universit─â╚Ťii de Vest din Timi╚Öoara. Conferin╚Ťa este parte a proiectului Local Heritage for Active Tourism in Banat ÔÇô HerA, finan╚Ťat prin programul Interreg IPA de Cooperare Transfrontalier─â Rom├ónia ÔÇô Republica Serbia ╚Öi implementat de Universitatea de Vest din Timi╚Öoara ├«n colaborare cu Prim─âria Kikinda Kikinda ╚Öi Muzeul Na╚Ťional din Kikinda.

Interven╚Ťiile din cadrul conferin╚Ťei au avut la baz─â ├«n primul r├ónd cercet─ârile de teren desf─â╚Öurate ├«n perioada august ÔÇô septembrie 2017 ╚Öi ianuarie 2018 ├«n 38 localit─â╚Ťi, dintre care 29 ├«n Rom├ónia: GAL Triplex Confinium (10 localit─â╚Ťi) GAL C─âlug─âra (8 localit─â╚Ťi) GAL Poarta Alm─âjului (5 localit─â╚Ťi) GAL ╚Üinutul Gugulanilor (6 localit─â╚Ťi) ╚Öi 9 ├«n Serbia: Zona de nord (Kikinda ÔÇô 3 localit─â╚Ťi) ╚Öi zona de Sud (Pancevo ÔÇô 6 localit─â╚Ťi). La activitatea de cercetare de teren a participat un num─âr total de 18 cercet─âtori, dintre care 5 din echipa de proiect ╚Öi 13 voluntari (doctoranzi sau masteranzi ai UVT). La finalul acestei activit─â╚Ťi au rezultat peste 6000 de imagini ╚Öi peste 25 ore de imprimare magnetic─â.

TimpRomanesc.ro : Proiecte de-a lungul frontierei

O delega╚Ťie a Uniunii Rom├ónilor din Serbia (URS) s-a ├«nt├ólnit la sf├ór╚Öitul s─âpt─âm├ónii trecute cu reprezentan╚Ťi ai Asocia┼úiei Timi┼čoara 2021 Capital─â Cultural─â European─â, dr. Simona Neumann, director executiv, Chris Torch, director artistic ┼či Ionu┼ú Suciu, manager, aceasta fiind cea de-a doua ├«nt├ólnire desf─â┼čurat─â la sediul central al Asocia┼úiei Timi┼čoara 2021 Capital─â Cultural─â European─â.

Delega╚Ťia URS a fost format─â din Ljubomir Br├óndu┼čan (pre┼čedinte al Uniunii Rom├ónilor din Serbia), dr. Dorinel Stan (vicepre┼čedinte al Uniunii Rom├ónilor din Serbia ┼či redactor ┼čef la revista ÔÇ×Glasul CerbicieiÔÇŁ, C─âlin Iorga (secretar URS), Tr─âian Trifu-C─âta (membru ├«n Consiliul Director URS ┼či redactor fondator la ziarul ÔÇ×FamiliaÔÇŁ), Predrag Br├óndu┼čan (consilier URS), Nicolaievici Viorel (consilier URS), Gabriel Ga┼čpar (expert consilier URS) ┼či Mircea Flora (membru ├«n Consiliu Director URS). Agenda de discu╚Ťii s-a axat pe oportunit─â┼úile oferite de Programul Timi┼čoara 2021 Centru Cultural European, sprijinirea ┼či sus┼úinerea programelor/proiectelor culturale pe o perioad─â de patru ani (2018-2021) ┼či chiar continuitatea ac┼úiunilor culturale pe termeni lungi, respectiv dup─â finalizarea Programului ├«n 2021. ├Änt├ólnirea cu reprezentan┼úii URS-ului a vizat conturarea proiectelor de-a lungul frontierei cu Rom├ónia, respectiv a celor dou─â regiuni istorice populate cu rom├óni, Voivodina ┼či Valea Timocului. Un alt aspect important l-a constituit derularea proiectelor culturale ├«n oglind─â, astfel ├«nc├ót s─â fie dep─â┼čit─â bariera ┼či no┼úiunea de frontier─â, facilit├ónd consumatorilor culturali ┼či beneficiarilor accesul la diversitate ├«n cultur─â, art─â, teatru, patrimoniu etc.

n perioada 18-22 aprilie a.c. o delega┼úie a Asocia┼úiei Timi┼čoara 2021 Capital─â Cultural─â European─â, format─â din zece reprezentan┼úi, va efectua o vizit─â de lucru ┼či documentare la rom├ónii din Voivodina (Banat) ├«n vederea elabor─ârii unor proiecte/programe care urmeaz─â s─â fie incluse ├«n agenda Programului de activitate al Timi┼čoarei 2021 Capital─â Cultural─â European─â. ├Än aceast─â ordine de idei, urmeaz─â s─â viziteze centre, c─âmine ┼či societ─â┼úi culturale din localit─â┼úiile b─ân─â┼úene: V├ór┼če┼ú, Co┼čtei, R├óti┼čor, Satu -Nou, Straja, Petrov─âs├óla, Nicolin┼ú, Alibunar, S─ârcia ┼či Uzdin.

La sf├ór┼čitul ├«nt├ólnirii, delega┼úia URS-ului a ├«nm├ónat conducerii Asocia┼úiei Timi┼čoara 2021 Capital─â Cultural─â European─â reviste, ziare (Glasul Cerbiciei, Familia), precum ┼či c─âr┼úi ap─ârute la Editura

ÔÇ×Tr─âian Trifu-C─âtaÔÇŁ din Petrov─âs├óla ┼či ÔÇ×Rom├ónii Independen┼úi din SerbiaÔÇŁ (RIS) din V├ór┼če┼ú.

(foto : imagine arhiva Glasul Cerbiciei 2012)

V├ór╚Öe╚Ť, ora╚Öul care atrage mii de turi╚Öti b─ân─â╚Ťeni. Cum au ╚Ötiut s├órbii de la grani╚Ťa cu Rom├ónia s─â-╚Öi pun─â ├«n valoare istoria

V├ór┼če┼ú, una din cele mai cunoscute a┼čez─âri din Banatul s├órbesc, aflat─â la doar c├ó┼úiva kilometri de grani┼úa care desparte jude┼úul Timi┼č de Vojvodina prin punctul de trecere Stamora Moravi┼úa, atrage, de la an la an, tot mai mul┼úi turi┼čti rom├óni, at├ót prin s─ârb─âtorile ispitiroare pe care le organizeaz─â dar ┼či prin pitorescul a┼čez─ârii ┼či locurile de interes turistic ale ora┼čului.
Edi┼úia din acest an a S─ârb─âtorii Strugurilor a umplut ora┼čul cu o mare de oameni, care s-au bucurat, al─âturi de localnici, de roadele toamnei, asezonate cu m├ónc─âruri tradi┼úionale ┼či muzic─â pe toate gusturile. Organizatorii au luat ├«n primire cheia ora┼čului, zeci de miei ┼či de purcei s-au rumenit ne├«ncetat la pro┼úap, mezeluri de cas─â care de care mai ispititoare au fost scoase din c─âm─âri, m├ónc─âruri specifice locului clocoteau ├«n oale de p─âm├ónt a┼čezate pe jar, iar strugurii dulci ca mierea, renumitele vinuri din podgoriile V├ór┼če┼úului, alte fructe de sezon ┼či dulce┼úuri de cas─â ├«mbiau trec─âtorii de pe tarabele din centrul ora┼čului.
Cea mai veche farmacie Cei care au ratat ├«n acest an s─ârb─âtoarea pot ├«ns─â vizita, p├ón─â la urm─âtoarea edi┼úie, multe alte obiective din ora┼č care merit─â v─âzute, deoarece cl─âdirile, asem─ân─âtoare din punct de vedere arhitectonic cu cele din ora┼čele Banatului rom├ónesc, sunt mult mai bine ├«ntre┼úinute, cu fa┼úadele ├«ngrijite, iar trecutul a┼čez─ârii este bine conservat ┼či pus ├«n valoare. ├Äntr-o cl─âdire din secolul al XVIII-lea se p─âstreaz─â prima farmacie a localit─â┼úii, ├«nfiin┼úat─â ├«n 1784, cu mobilierul de epoc─â, borcane, sticle, greut─â┼úi sau o cas─â de marcat folosite ├«n acele vremuri.
├Än c├óteva ├«nc─âperi ale edificiului a fost amenajat─â o sec┼úie a muzeului ora┼čului, cu numeroase obiecte preistorice ├«ntre care se eviden┼úiaz─â c├óteva remarcabile figurine neolitice, tablouri, o machet─â a cet─â┼úii, documente. Chiar la intrare, ├«ntr-un tablou sub form─â de triptic sunt ├«nf─â┼úi┼čate o zi de t├órg, viile Var┼če┼úului ┼či ┼ú─ârani la cosit, ca simbol al principalelor ├«ndeletniciri ale locuitorilor, iar altul este un portret al lui Alexander Karadgeorg├ęvi─ç, ├«ncoronat ├«n 1921 ca primul rege al Regatului S├órbo-Croato-Sloven sub numele de Alexandru I, care, un an mai t├órziu, s-a c─âs─âtorit cu principesa Maria a Rom├óniei, fiica Regelui Ferdinand ┼či a Reginei Maria.
Ora┼čul liber regesc ilustrat ├«n obiecte de muzeu ├Än centru se afl─â ┼či muzeul ora┼čului, care poart─â numele lui Felix Milleker, renumit arheolog al Banatului la sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea ┼či ├«n prima jum─âtate a secolului XX ┼či cel mai ├«nsemnat cronicar al V├ór┼če┼úului, ora┼č ├«n care s-a n─âscut ┼či a tr─âit.
El este ├«ntemeietorul muzeului Konkordija, fiind apoi ┼či custodele acestuia.
Cl─âdirea ├«n care se afl─â muzeul, ridicat─â ├«n prima jum─âtate a secolului al XIX-lea, a fost restaurat─â printr-un proiect transfrontalier cu fonduri europene ├«n doar un an ┼či jum─âtate ┼či repus─â ├«n circuitul public, atr─âg├ónd vizitatorii cu numeroase obiecte, mobilier ┼či fotografii de epoc─â, documente vechi legate de istoria ora┼čului, colec┼úia de arme sau textilele cu cus─âturi tradi┼úionale, cele mai multe din perioada care a urmat unific─ârii p─âr┼úii germane a ora┼čului cu cea s├órb─â, c├ónd V├ór┼če┼úul a devenit ora┼č liber regesc ┼či s-a dezvoltat rapid.
Printre cl─âdirile care merit─â v─âzute se num─âr─â prim─âria ora┼čului, construit─â la sf├ór┼čitul secolului al XVIII-lea, Palatul Eparhiei din acela┼či secol, biserica ortodox─â rom├ón─â ┼či catedrala romano-catolic─â ├«n stil neogotic, mai impun─âtoare chiar dec├ót cele din Timi┼čoara, dar ┼či alte l─âca┼če de cult. Vinuri pentru export din crama ÔÇ×SelectaÔÇŁ La doar c├ó┼úiva kilometri de V├ór┼če┼ú, ├«n satul viticol Gudurica, se afl─â vestita cram─â ÔÇ×SelectaÔÇŁ, renumit─â ├«n ├«ntreaga Serbie ┼či nu numai, mai ales pentru vinul Burgund alb ┼či soiurile de Riesling care se produc ├«n viile produc─âtorilor ┼či care pleac─â, ├«n cea mai mare parte, la export. ├Äntreaga ÔÇ×afacereÔÇŁ se desf─â┼čoar─â ├«ntr-o veche cas─â din sat care a p─âstrat toate elementele tradi┼úionale, de la vechea poart─â, obloanele ferestrelor, mobilierul din cas─â sau pietrele ┼člefuite de vreme cu care este pavat─â curtea, p├ón─â la vechile teascuri sau butoaie de lemn din pivni┼úa casei.
Casa are ├«ns─â, ├«n prelungirea ei, ┼či o arip─â nou─â, dotat─â cu instala┼úii moderne, c─âci ├«ntreagul proces de producere a vinului a fost retehnologizat ┼či mecanizat. Afacerea a fost pus─â pe picioare ├«n anii ÔÇÖ70, iar ast─âzi s-a impus nu numai pe pia┼úa s├órbeasc─â, ci ┼či pe cea interna┼úional─â. Cula medieval─â, simbol al ora┼čului Cea mai reprezentativ─â construc┼úie, un adev─ârat simbol al ora┼čului, este ├«ns─â turnul medieval aflat pe dealul V├ór┼če┼úului, la aproape 400 de metri ├«n─âl┼úime, o m─ârturie istoric─â a veacurilor trecute. Cetatea s-a degradat ┼či a ajuns ├«n ruin─â ├«n urma numeroaselor confrunt─âri cu turcii, dar ┼či dup─â demolarea sistematic─â impus─â de Habsburgi dup─â ├«nfr├óngerea otomanilor.
Turnul ┼či resturile zidurilor fortfica┼úiei care s-au mai p─âstrat au fost de cur├ónd restaurate. iar vizitatorii care urc─â p├ón─â ├«n v├órful dealului pot vedea nu numai un valoros monument istoric care a d─âinuit peste veacuri, ci au parte ┼či de o minunat─â priveli┼čte panoramic─â asupra ora┼čului care se ├«ntinde ├«n vale. Unul dintre cele mai vechi ora┼če din Vojvodina a ┼čtiut s─â-┼či conserve ┼či s─â-┼či protejeze monumentele care ├«i povestesc istoria, ┼či atrage acum din ce ├«n ce mai mul┼úi turi┼čti, mai ales din Banatul Rom├ónesc, unde monumente din aceea┼či epoc─â sunt l─âsate ├«n paragin─â, dac─â nu chiar distruse.

Asociaţii româno-sârbe

Comunitatea Românilor din Serbia

  • Adresa: Vaska Pope 16, 26300 V├ór┼če┼ú
  • Tel: +381 (0)13 833420
  • Fax: +381 (0)13 838031
  • E-mail: comunitatea@gmail.com

Casa de Pres─â ┼či Editur─â ÔÇťLibertateaÔÇŁ

  • Director: Nicu Ciobanu
  • Adresa: ┼Żarka Zrenjanina 7, 26000 Pancevo
  • Tel/Fax: +381 (0)353401;
  • E-mail: libertatea@panet.rs

Societatea de Limba Rom├ón─â din Voivodina ÔÇô Republica Serbia

  • Pre┼čedinte: Lucian Marina
  • Adresa: Bulevar Slobodana Jovanovi─ça 50, 21000 Novi Sad
  • Tel/Fax: +381 (0)21 6394412
  • E-mail: lucianmarina@yahoo.com

Societatea Literar Artistic─â ÔÇťTibiscusÔÇŁ

  • Pre┼čedinte: Vasile Barbu
  • Adresa: T. Vladimirescu 176 B, 26216 Uzdin
  • Tel: +381 (0)13 673262, +381 (0)13 673856
  • Fax: +381 (0)13 673207
  • E-mail: tibiscusuzdin@yahoo.com

Centrul euro-regional pentru dezvoltarea societ─â┼úii ├«n medii multi-etnice ÔÇťIn Medias ResÔÇŁ

  • Pre┼čedinte: Valentin Mic
  • Adresa: Njegoseva 1a, 26000 Pancevo, Serbia
  • Tel/Fax: +381 (0)13 354861
  • Web: www.inmediasres.rs.sr
  • E-mail: mikvalentin@yahoo.com

Societatea Rom├ón─â de Etnografie ┼či Folclor

  • Pre┼čedinte: Costa Ro┼ču
  • Adresa: Mihajla Pupina 6/3, 21000 Novi Sad
  • Tel/Fax: +381 (0)21 350084
  • E-mail: sref@neobee.net

Centrul Rom├ónesc pentru Drepturile Omului ┼či Institu┼úii Democratice

  • Pre┼čedinte: Marcel Dr─âgan
  • Adresa: Stevana Mokranjca 6/36, 21000 Novi Sad
  • Tel/Fax: +381 (0)21 457583
  • E-mail: mali_djusa@yahoo.com

Asocia┼úia ÔÇ×Rom├ónii Independen┼úi din SerbiaÔÇŁ