InfoPrut.ro : 120 de români timoceni, în excursie tematică prin Oltenia

120 de copii, lideri de opinie ai rom├ónilor/vlahilor din Timoc (Serbia), reprezentan╚Ťi ai mediului asociativ ╚Öi ai mai multor categorii socio-profesionale vor vizita ├«n perioada 17-18 noiembrie, ├«n regiunea Olteniei, o serie More ┬╗

D E C L A R Ț I A de la CONGRESUL ROMÂNILOR DIN SERBIA / 12 Nov 2018

Am lua cuno╚Ötin╚Ť─â de ÔÇťMemoriul de la Kucevo: Drepturi pentru Rom├ónii din Serbia de R─âs─âritÔÇŁ, asumat de mai multe asocia╚Ťii din Timoc. Salut─âm acest demers care apropie aceste asocia╚Ťii de Declara╚Ťia Congresului More ┬╗

Vizită europarlamentară de interes pentru elevii români din Serbia

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepre┼čedintele grupului PPE din Parlamentul European, membru al Delega┼úiei UE-Serbia, va ├«ntreprinde o vizit─â ├«n jude┼úul Mehedin┼úi, comuna Devesel ┼či ├«n Serbia, ├«n localit─â┼úile Kladovo ┼či Podvrska. Deputatul More ┬╗

Emisiune exploziv─â despre situa╚Ťia dramatic─â a rom├ónilor/vlahilor din Timoc la Realitatea TV

├Än seara zilei de miercuri 21 februarie ├«n cadrul emisiunii ÔÇ×Jocuri de Putere” realizat─â de jurnalistul Rare╚Ö Bogdan, milioane de telespectatori din Rom├ónia au luat la cuno╚Ötin╚Ť─â despre situa╚Ťia dramatic─â cu care More ┬╗

Dr. Predrag Balasevic, liderul Partidului Neamului Românesc din Serbia: Românii de la Sud de Dunăre sunt lipsiţi de drepturile elementare

Rom├ónii din Serbia sunt lipsi┼úi ├«n continuare de cele mai elementare drepturi, precum educa┼úie, cultur─â, mass-media ┼či religie ├«n limba matern─â, sus┼úine dr. Predrag Balasevic, liderul celei mai importante organiza┼úii rom├óne┼čti din More ┬╗

A AP─éRUT NR. 15 AL PUBLICA╚ÜIEI ÔÇ×GLASUL CERBICIEIÔÇŁ

V─â semnal─âm apari╚Ťia num─ârului 15/2017 (anul VIII) al publica╚Ťiei ÔÇ×Glasul CerbicieiÔÇŁ, revista central─â a asocia╚Ťiei ÔÇ×Rom├ónii Independen┼úi din SerbiaÔÇŁ (RIS). Publica┼úia a fost tip─ârit─â cu sprijinul Ministerului pentru Rom├ónii de Pretutindeni. Revista More ┬╗

Marin Ga╚Öp─âr ÔÇô ÔÇŁresponsabilul artisticÔÇŁ al multor publica╚Ťii rom├óne╚Öti din Serbia

Chiar dac─â a absolvit cu succes Facultatea de Economie ╚Öi Comer╚Ť din cadrul Universit─â╚Ťii ÔÇŁMihai EminescuÔÇŁ din Timi╚Öoara, pasiunea pentru informatic─â ╚Öi calculatoare l-a determinat s─â se perfec╚Ťioneze ├«n acest domeniu, devenind More ┬╗

Mass-media la românii din Voivodina

├Än anul 1981, c├ónd ├«n fruntea Luminii vine Simeon L─âz─âreanu, revista cunoa╚Öte o alt─â orientare. T├ón─ârul redactor se dovede╚Öte a fi ÔÇô dup─â cum apreciaz─â ╚śtefan N. Popa ├«n cartea sa ÔÇô More ┬╗

Revista Glasul Cerbiciei

  Glasul Cerbiciei nr. 14 Glasul Cerbiciei nr. 13 Glasul Cerbiciei nr. 12 Glasul Cerbiciei nr. 11 Glasul Cerbiciei nr. 10 Glasul Cerbiciei nr. 9 Glasul Cerbiciei nr. 8 Glasul Cerbiciei nr. More ┬╗

Comunitatea românească din estul Serbiei

Pornind de la cuvintele marelui geograf George V├ólsan, ├«n realizarea lucr─ârii Comunitatea rom├óneasc─â din estul Serbiei. Studiu geografic, un prim motiv l-a constituit dorin╚Ťa cunoa╚Öterii neamului din care facem parte, precum ╚Öi More ┬╗

 

Rtv.rs : Podul ┼Że┼żelj din Novi Sad a fost deschis

Novi Sad – S├ómb─ât─â, la Novi Sad, noul pod ┼Że┼żelj a fost deschis pentru traficul rutier, dar ┼či pentru bicicli┼čti ┼či pietoni.

Novos─âdenii ┼či to┼úi ceilal┼úi cet─â┼úeni ┼či c─âl─âtori prin ┼úara noastr─â au primit un nou pod. Podul ┼Że┼żelj a fost deschis de pre┼čedintele Serbiei, Aleksandar Vu─Źi─ç ┼či comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn. La ceremonia festiv─â au asistat ┼či vicepre┼čedintele Guvernului ╚Öi ministrul Construc╚Ťiilor, Transporturilor ╚Öi Infrastructurii Zorana Mihajlovi─ç, primarul ora╚Öului Novi Sad Milo┼í Vu─Źevi─ç ╚Öi pre┼čedintele Guvernului Provincial Igor Mirovi─ç.

Finanaţarea podului e doar o partea a sprijinului financiar pe care-l acordă UE Serbiei, a spus Johannes Hahn.

“Ast─âzi st─âm um─âr la um─âr, fiind parteneri ├«ntr-un proiect comun. Serbia avanseaz─â spre Uniunea European─â, cu sprijinul nostru. Construim poduri cu voi, ┼či nu pentru voi”, a declarat Hahn, eviden┼úiind c─â podul va aduce unele avantaje practice pentru Novi Sad ┼či c─â va avea un mare efect pozitiv asupra vie┼úii cet─â┼úenilor, traficul se va desf─â┼čura mai repede ┼či u┼čor, ┼či se vor mic┼čora timpul c─âl─âtoriei ┼či poluarea.

├Äntotdeauna podurile se afl─â acolo unde se ├«ncruci┼čeaz─â necesit─â┼úile oamenilor, a men┼úionat pre┼čedintele Serbiei, Aleksandar Vu─Źi─ç, subliniind c─â peste acest pod ajungem ├«n Serbia care va avea trenuri rapide, f─âr─â abisuri peste care nu putem s─â trecem.

Vizită europarlamentară de interes pentru elevii români din Serbia

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepre┼čedintele grupului PPE din Parlamentul European, membru al Delega┼úiei UE-Serbia, va ├«ntreprinde o vizit─â ├«n jude┼úul Mehedin┼úi, comuna Devesel ┼či ├«n Serbia, ├«n localit─â┼úile Kladovo ┼či Podvrska.

Deputatul european inten┼úioneaz─â ca ├«n toate cele trei localit─â┼úi s─â aib─â ├«nt├ólniri cu conducerile unit─â┼úilor ┼čcolare, cu cadre didactice, p─ârin┼úi ┼či elevi ├«n perspectiva ├«nceperii anului ┼čcolar.
Vicepre┼čedintele PPE ├«┼či manifest─â interesul fa┼ú─â de respectarea drepturilor elevilor rom├óni din Serbia: educa┼úie ├«n limba matern─â ┼či acces la manualele ┼čcolare ├«n limba rom├ón─â. Totodat─â, europarlamentarul rom├ón ├«ncurajeaz─â Serbia s─â fac─â pa┼či importan┼úi ├«n procesul de aderare la Uniunea European─â, fiind un sus┼úin─âtor al acestui demers.

Deputatul european Marian Jean Marinescu le va distribui ghiozdane ┼či rechizite ┼čcolare elevilor ┼či va face o scurt─â prezentare a institu┼úiilor europene ┼či a modului ├«n care func┼úioneaz─â acestea.

Programul vizitei :
ÔÇô ora 9.00 ( ora Rom├óniei) ÔÇô ├«nt├ólnire cu elevii, profesorii ┼či reprezentan┼úii administra┼úiei publice locale din comuna DEVESEL, jude┼úul Mehedin┼úi
ÔÇô ora 11.00 (10.00 ora Serbiei) ÔÇô vizit─â la noul sediu al Asocia┼úiei pentru Tradi┼úia ┼či Cultura Rom├ónilor Dun─ârea, Kladovo, ├«nt├ólnire cu pre┼čedinte Tihan Matasarevici ┼či cu ceilal┼úi membri ai Asocia┼úiei
ÔÇô ora 11.15 (10.15 ora Serbiei), ├«nt├ólnire cu elevi, profesori, p─ârin┼úi, la ┼×coala din localitatea Podvrska, district Bor, municipalitatea Kladovo.
ÔÇô ora 12.30 ( 11.30 ora Serbiei), ├«nt├ólnire cu elevi, profesori, p─ârin┼úi, la ┼×coala Gimnazial─â din Kladovo.
ÔÇô ora 13.00 ( 12.00, ora Serbiei), declara┼úii de pres─â.

mai mult la  :  http://www.radioresita.ro/310930/vizita-europarlamentara-de-interes-pentru-elevii-romani-din-serbia

Serbia vrea să obţină 104,6 milioane de euro din privatizarea companiei agricole PKB

Serbia a lansat o licita┼úie pentru privatizarea companiei agricole Poljoprivredna Korporacija Beograd (PKB) la un pre┼ú ini┼úial de 104,6 milioane de euro, relateaz─â Seenews.com. Licita┼úia este deschis─â entit─â┼úilor active ├«n principal ├«n sectorul agricol ┼či al comer┼úului cu produse agricole.
Termenul limit─â pentru depunerea ofertelor este 10 septembrie. La ├«nceputul acestui an, presa local─â anun┼úa c─â dou─â companii s├órbe, MK Group ┼či grupul de procesare a c─ârnii Industija Mesa Matijevic, sunt interesate de privatizarea PKB.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.08.2018

EvZ.ro : Rom├ónii din Serbia ├«╚Öi aleg reprezentan╚Ťii ├«n consiliile de autoguvernare

Rom├ónii ╚Öi alte 17 minorit─â╚Ťi care tr─âiesc ├«n Serbia ├«╚Öi vor alege ├«n mod direct reprezentan╚Ťii ├«n consiliile de autoguvernare minoritar─â ├«n data de 4 noiembrie. Croa┼úii, macedonenii, muntenegrenii ┼či ru┼čii ├«┼či vor alege consiliile na┼úionale prin alegeri indirecte cu electori.

Alegerile directe se pot programa dac─â 40 la sut─â din cet─â┼úenii care apar┼úin unei minorit─â╚Ťi na┼úionale s-au ├«nscris pe listele electorale separate. La determinarea num─ârului de minoritari corespunz─âtor acestui prag se iau ├«n considerare datele recens─âm├óntului din anul 2011. Dac─â num─ârul celor ├«nscri┼či reprezint─â mai pu┼úin de 40 la sut─â din num─ârul cet─â┼úenilor care apar┼úin de o anumit─â comunitate minoritar─â, alegerile vor fi indirecte (prin electori), scrie agen╚Ťia ungar─â de ╚Ötiri, MTI.

Cetăţenii care doresc să participe la alegerile pentru consiliile naţionale trebuie să se înregistreze pe listele electorale separate întocmite în acest scop pentru a se putea determina înaintea programării alegerilor modalitatea (directă sau indirectă) de alegere a fiecărei autoguvernări minoritare în parte.

Ministrul a cerut minorit─â┼úilor na┼úionale din Serbia s─â-┼či exercite dreptul la vot ┼či s─â se ├«nscrie pe aceste liste electorale separate. P├ón─â ├«n luna august, 415.000 de aleg─âtori s-au ├«nscris pe liste.

Povestea româncei care a cucerit Serbia după ce a participat la un concurs important de muzică

O rom├ónc─â a devenit faimoas─â ├«n Serbia, dup─â ce a participat la una dintre cele mai populare emisiuni ale postului Grand Tv – Nikad Nije Kasno. Juriul concursului a fost impresionat de modul impecabil ├«n care Cristina Voicu Bella a c├óntat s├órbe┼čte.

Severinenii care iubesc muzica s├órbeasc─â ┼či cei care urm─âresc posturile de televiziune din Serbia au r─âmas pl─âcut surprin┼či c├ónd au observat pe ecranul monitoarelor tv sau pe re┼úelele de socializare, la una dintre cele mai populare emisiuni ale postului de televiziune Grand Tv -Nikad Nije Kasno (Niciodat─â nu este prea t├órziu), un nume rom├ónesc Cristina Voicu Bella (45 de ani) din Turnu Severin. Dac─â nu le-ar fi spus, membrii juriului ┼či spectatorii nu ┼či-ar fi dat seama c─â au ├«n fa┼úa lor o c├ónt─ârea┼ú─â rom├ónc─â. ┼×i c├ónd vorbim de juriu trebuie spus c─â din el au f─âcut parte vedete ale muzicii disco folk din aceast─â ┼úar─â, printre care ┼či renumitele artiste Ceca Raznatovic ┼či Neda Ukraden.
ÔÇťM-am hot─âr├ót s─â particip la acest concurs din dragoste pentru muzica s├órbeasc─â. Am aplicat la <> de la televiziunea Grand TV ┼či m-au chemat la concurs ┼či film─âri c├ónd nu credeam c─â se va mai ├«nt├ómpla, cump─ârasem deja bilete pentru America (n.r. unde locuie┼čte ├«n prezent). ┼×i am zis: iat─â cum un vis devine realitate! Nu ┼čtiam dac─â voi avea succes sau nu, dar c├ónd am ajuns pe acea scen─â am sim┼úit efectiv cum visul devine realitate. Toata via┼úa mea mi-am dorit s─â fiu acolo, pe acea scen─â.

Am f─âcut ÔÇťnavetaÔÇŁ New York – Beograd de cinci ori ┼či aveam s─â ajung ├«n final─â, adulat─â ┼či iubit─â de foarte mult─â lume, dar ┼či criticat─â de al┼úii!ÔÇŁ, poveste┼čte Cristina. Publicul a primit-o cu c─âldur─â Concursul a ├«nceput ├«n luna septembrie anul trecut ┼či s-a ├«ncheiat ├«n iunie 2018. Totul a ├«nceput cu o preselec┼úie, la concurs ├«nscriindu-se sute de candida┼úi.

Citeste mai mult: adev.ro/pcok6h

Asocia┼úia avoca┼úilor din Serbia va face apel pentru demararea unei anchete mai ample ├«n cazul asasin─ârii avocatului liderului s├órb Milo┼čevici

Asocia┼úia avoca┼úilor din Serbia au f─âcut luni apel la crearea unei comisii care s─â ancheze asasinarea fostului avocat al liderului s├órb Milo┼čevici, Dragoslav Ognjanovic, care a fost ├«mpu┼čcat mortal ├«n fa┼úa locuin┼úei sale din Belgrad, relateaz─â site-ul publica┼úiei Balkan Insight.

“Vom insista asupra form─ârii unei echipe de investiga┼úii care s─â includ─â reprezentan┼úi ai procurorilor, poli┼úiei ┼či avoca┼úilor”, a declarat Viktor Gostiljac, pre┼čedintele Asocia┼úiei, ├«n cadrul unei conferin┼úe de pres─â.

Reprezentan┼úii asocia┼úei avoca┼úilor au reiterat c─â trei avoca┼úi au fost uci┼či, iar al┼úi 50 au fost ataca┼úi ├«n ultimii zece ani. Aproximativ 95% dintre cazuri au r─âmas rezolvate.

mai mult la :   www.mediafax.ro

ÔÇŁCel mai s─âlbatic festival de muzic─â de pe p─âm├óntÔÇŁ, invit─â rom├ónii s─â treac─â grani╚Ťa la Gu─Źa, ├«n Serbia, s─â asculte trompetele

Cel mai mare festival de trompete din lume se promoveaz─â la Timi╚Öoara. Acesta are loc ├«n localitatea s├órb─â Gu─Źa, la pu╚Ťin peste 200 de kilometri de ora╚Öul de pe Bega. Vineri, trompeti╚Ötii au venit s─â c├ónte ├«n centrul ora╚Öului, s─â cheme lumea la festival.

Reprezentan┼úi ai Organiza┼úiei de Turism ÔÇ×Draga─ŹevoÔÇŁ din Gu─Źa promoveaz─â cea de-a LVIII-a edi┼úie a Festivalului Trompetelor ┼či Tubelor. Evenimentul va avea loc ├«n fa┼úa restaurantului Lloyd din Pia┼úa Operei, ├«ntre orele 13,00 ┼či 17,00. Orchestra de trompete ÔÇ×Draga─Źevske trubeÔÇŁ din Gu─Źa va sus┼úine ├«n avanpremier─â un moment muzical, pentru a face cunoscut cel mai mare festival de trompete din lume, devenit ast─âzi unul din cele mai apreciate manifest─âri muzicale din Serbia.

├Än fiecare an, la mijlocul lunii august, Gu─Źa, un mic sat din Serbia, care num─âr─â ├«n jur de 2.000 de locuitori, se transform─â ├«ntr-un loc ├«n care sunt puse ├«n valoare tradi┼úiile balcanice, muzica etno, dansurile ┼či festinurile gastronomice, un adev─ârat amalgam care aminte┼čte de festivalurile hippie din anii ╩╣70. Anual, evenimentul atrage jum─âatte d emilion de spectatori.

ÔÇ×SRI pare ca pregateste era post-DragneaÔÇŁ. Ce se ascunde in spatele vizitei sefului SRI in Serbia, unde se piteste Ghita

Presedintele sarb Aleksandar Vucic l-a primit pe directorul Serviciului Roman de Informatii (SRI), Eduard Hellvig, luni, la Belgrad, informeaza agentia de presa Tanjug, preluata de Agerpres.

Cu aceasta ocazie, presedintele Serbiei a salutat cooperarea dintre serviciile de securitate ale celor doua tari, reflectata in schimbul de informatii si in lupta comuna impotriva terorismului, crimei organizate si a altor riscuri la adresa securitatii, potrivit unui comunicat al Presedintiei sarbe.

Potrivit lui Aleksandar Vucic, este nevoie de aprofundarea cooperarii si in combaterea criminalitatii cibernetice si a altor forme de abuz in tehnologiile informatiei.

Presedintele Serbiei a subliniat contributia serviciilor de securitate sarb si roman la mentinerea pacii si stabilitatii in regiune, se mai spune in comunicatul Presedintiei sarbe.

Dam Alexe, jurnalist si scriitor stabilit la Bruxelles, considera ca vizita lui sefului SRI in Serbia parafeaza sfarsitul lui LIviu Dragnea.

ÔÇ×SRI pare ca pregateste era post-DragneaÔÇŽ Seful SRI Eduard Hellvig a fost azi la Belgrad, unde s-a intalnit cu presedintele Serbiei Aleksandar Vucic. Cica: ÔÇśpresedintele Serbiei a salutat cooperarea dintre serviciile de securitate ale celor doua tari, reflectata in schimbul de informatii si in lupta comuna impotriva terorismului si in combaterea criminalitatii cibernetice si a altor forme de abuz in tehnologiile informatiei.ÔÇÖ

EPISCOPUL ROM├éNILOR DIN UNGARIA LA HRAMUL BISERICII ROM├éNE┼×TI DIN UZDIN-SERBIA | Recomandat

Biserica rom├óneasc─â din Uzdin, Serbia, apar╚Ťin├ónd Episcopiei Daciei Felix, este ├«nchinat─â Sf├óntului Mare Mucenic Gheorghe, asemenea multor altor biserici din lumea cre╚Ötin─â.
Cu acest prilej, ├«n ziua de pr─âznuire a Marelui Mucenic (23 aprilie 2018), ├«n loca╚Öul de cult a fost s─âv├ór╚Öit─â Sf├ónta Liturghie Arhiereasc─â de Preasfin╚Ťitul P─ârinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Rom├óne din Ungaria ╚Öi Loc╚Ťiitorul Episcopiei Daciei Felix, ├«mpreun─â cu un numeros sobor, format din P─ârintele Moise Lin╚Ťa, Parohul Uzdinului, P─ârintele Emanuel T─âp─âlag─â, Paroh la S├ón Mihai ╚Öi Vicar Eparhial, P─ârintele Gheorghe Iane╚Ö, Paroh la Satul Nou, Protopop de Panciova ╚Öi Consilier Economic al Episcopiei, P─ârintele Gabriel Bandu, Paroh la Ecica ╚Öi Protopop de Toracul Mic, P─ârintele Cristian B─âbu╚Ť, Paroh la Seleu╚Ö, P─ârintele Cristian Popii, Paroh la Toracul Mare, P─ârintele Traian Br─âgean, de la Parohia Ofcea, P─ârintele Petru M─âran de la Alibunar, P─ârintele Emanuel Mojic de la Toracul Mic, P─ârintele Ionel Savu, de la Parovia Vladimirova╚Ť, sau Petrovas├óla ╚Öi Arhidiaconul Emanuel V─âduva, de la Catedrala Episcopal─â din Giula, Ungaria.
Diminea╚Ťa, Ierarhul a fost ├«nt├ómpinat ├«n curtea bisericii de membrii corului de credincioase ale Parohiei, condus de Domnul Daniel Che╚Ť, Profesor de Muzic─â la ╚ścoala General─â ÔÇ×Sf├óntul GheorgheÔÇŁ, care au dat ├«n mod profesionist r─âspunsurile la Sf├ónta Liturghie, pe patru voci. La slujb─â au participat, de asemenea, mul╚Ťi credincio╚Öi de diferite v├órste, elevii de la ╚ścoala General─â Rom├óneasc─â, clasele I-VIII ╚Öi oficialit─â╚Ťi, ca de pild─â Domnul Gheorghe Dinu, Consulul General al Rom├óniei la V├ór╚Öe╚Ť, Doamna Ani╚Öoara ╚Ü─âran, Coordonatoarea Departamentului pentru ├Änv─â╚Ť─âm├ónt al Consiliului Na╚Ťional al Minorit─â╚Ťii Na╚Ťionale Rom├óne, Domnul Octavian Cre╚Ťu, Directorul ╚ścolii Generale din Uzdin, Domnul Marius R─âmian╚Ť, Directorul Casei de Cultur─â ÔÇ×DoinaÔÇŁ din Uzdin, Domnul Vasile Barbu, Pre╚Öedintele Societ─â╚Ťii Literar-Artistice ÔÇ×TibiscusÔÇŁ din Uzdin, Domnul Milan Gara╚Öevici, Pre╚Öedintele Comunei Cov─âci╚Ťa, ╚Ö.a.

EvzMD.md | Cea mai mare manifesta╚Ťie unionist─â de la independen╚Ťa Republicii Moldova. Mii de oameni sunt a╚Ötepta╚Ťi ast─âzi, la Marea Adunare Centenar─â

Cea mai mare manifesta╚Ťie unionist─â de la independen╚Ťa Republicii Moldova va avea loc ast─âzi, la ora 12.00, ├«n Pia╚Ťa Marii Adun─âri Na╚Ťionale. Astfel, liderii unioni╚Öti invit─â to╚Ťi rom├ónii de pretutindeni la Chi╚Öin─âu pentru a cere autorit─â╚Ťilor de pe ambele maluri ale Prutului re├«ntregirea neamului rom├ónesc.

ÔÇ×E important s─â ne facem v─âzu╚Ťi, auzi╚Ťi ╚Öi ├«n╚Ťele╚Öi! A venit r├óndul nostru s─â facem dreptate ╚Öi s─â ├«nf─âptuim Unirea! Preg─âtim o Declara╚Ťie a Marii Adun─âri Centenare, care va fi dat─â citire pe 25 martie ├«n fa╚Ťa a sute de mii de oameni. Indiferent ce ar zice mancur╚Ťii ╚Öi tr─âd─âtorii de patrie, unirea va avea loc, pentru c─â fra╚Ťii trebuie s─â fie ├«mpreun─â. Ast─âzi am participat la o ╚Öedin╚Ť─â la Prim─ârie, iar sociali╚Ötii, ├«n maniera lor obi╚Önuit─â, au ├«ncercat s─â z─âd─ârniceasc─â manifesta╚Ťia. Le spunem clar ÔÇô pe 25 martie vom cere Unire, iar re├«ntregirea neamului e tot mai aproapeÔÇŁ, a declarat Vlad Bile╚Ťchi, pre╚Öedintele Asocia╚Ťiei ÔÇ×UNIREA ÔÇô ODIPÔÇŁ.

ÔÇ×Rom├ónii din toate col╚Ťurile lumii ╚Öi-au anun╚Ťat prezen╚Ťa la Marea Adunare Centenar─â. Vor fi patru puncte de ├«nt├ólnire a unioni╚Ötilor, iar la ora 12.00 to╚Ťi se vor reuni ├«n Pia╚Ťa Marii Adun─âri Na╚ŤionaleÔÇŁ, a declarat Anatol Ursu, pre╚Öedintele Mi╚Öc─ârii Civice Tinerii Moldovei.

ÔÇ×Pe data de 25 martie, la Chi╚Öin─âu se va scrie istorie. Cum am putea noi, cei din societatea civil─â, s─â ignor─âm dorin╚Ťa oamenilor de a se reuni cu Patria-Mam─â? Cu siguran╚Ť─â, pe data de 25 martie va avea loc cea mai mare manifesta╚Ťie unionist─â din istoria Republicii MoldovaÔÇŁ, a declarat Ion Lea╚Öcenco, pre╚Öedintele Blocului Unit─â╚Ťii Na╚Ťionale.

La r├óndul s─âu, pre╚Öedintele Platformei Civice Ac╚Ťiunea 2012 din Rom├ónia, George Simion, a declarat c─â pe data de 25 martie, trebuie s─â ar─ât─âm ├«ntregii lumi c─â ╚Öi pe o parte, ╚Öi pe alta a Prutului se dore╚Öte unirea ╚Öi va fi ├«nf─âptuit─â ├«n anul 2018.

ÔÇ×Vom veni ╚Öi noi din Rom├ónia la Marea Adunare Centenar─â. Vedem c─â voci antina╚Ťionale au indus idea c─â ÔÇ×vor veni rom├ónii s─â fac─â manifesta╚Ťie la Chi╚Öin─âuÔÇŁ. Vom fi solidari cu tot ceea ce se organizeaz─â ├«n Republica Moldova ╚Öi to╚Ťi trebuie s─â ╚Ötie c─â Unirea o doresc cet─â╚Ťenii de pe ambele maluri ale Prutului.. Vor participa observatori interna╚Ťionali, care vor monitoriza manifesta╚Ťia. Totodat─â, am trimis invita╚Ťie ambasadelor de la Chi╚Öin─âu ╚Öi Bucure╚Öti pentru a asista la ├«ntrunireÔÇŁ, a declarat George Simion, pre╚Öedintele Platformei Civice ÔÇ×Ac╚Ťiunea 2012ÔÇŁ.