InfoPrut.ro : 120 de români timoceni, în excursie tematică prin Oltenia

120 de copii, lideri de opinie ai românilor/vlahilor din Timoc (Serbia), reprezentanți ai mediului asociativ și ai mai multor categorii socio-profesionale vor vizita în perioada 17-18 noiembrie, în regiunea Olteniei, o serie More »

D E C L A R Ț I A de la CONGRESUL ROMÂNILOR DIN SERBIA / 12 Nov 2018

Am lua cunoștință de “Memoriul de la Kucevo: Drepturi pentru Românii din Serbia de Răsărit”, asumat de mai multe asociații din Timoc. Salutăm acest demers care apropie aceste asociații de Declarația Congresului More »

Vizită europarlamentară de interes pentru elevii români din Serbia

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele grupului PPE din Parlamentul European, membru al Delegaţiei UE-Serbia, va întreprinde o vizită în judeţul Mehedinţi, comuna Devesel şi în Serbia, în localităţile Kladovo şi Podvrska. Deputatul More »

Emisiune explozivă despre situația dramatică a românilor/vlahilor din Timoc la Realitatea TV

În seara zilei de miercuri 21 februarie în cadrul emisiunii „Jocuri de Putere” realizată de jurnalistul Rareș Bogdan, milioane de telespectatori din România au luat la cunoștință despre situația dramatică cu care More »

Dr. Predrag Balasevic, liderul Partidului Neamului Românesc din Serbia: Românii de la Sud de Dunăre sunt lipsiţi de drepturile elementare

Românii din Serbia sunt lipsiţi în continuare de cele mai elementare drepturi, precum educaţie, cultură, mass-media şi religie în limba maternă, susţine dr. Predrag Balasevic, liderul celei mai importante organizaţii româneşti din More »

A APĂRUT NR. 15 AL PUBLICAȚIEI „GLASUL CERBICIEI”

Vă semnalăm apariția numărului 15/2017 (anul VIII) al publicației „Glasul Cerbiciei”, revista centrală a asociației „Românii Independenţi din Serbia” (RIS). Publicaţia a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Revista More »

Marin Gașpăr – ”responsabilul artistic” al multor publicații românești din Serbia

Chiar dacă a absolvit cu succes Facultatea de Economie și Comerț din cadrul Universității ”Mihai Eminescu” din Timișoara, pasiunea pentru informatică și calculatoare l-a determinat să se perfecționeze în acest domeniu, devenind More »

Mass-media la românii din Voivodina

În anul 1981, când în fruntea Luminii vine Simeon Lăzăreanu, revista cunoaște o altă orientare. Tânărul redactor se dovedește a fi – după cum apreciază Ștefan N. Popa în cartea sa – More »

Revista Glasul Cerbiciei

  Glasul Cerbiciei nr. 14 Glasul Cerbiciei nr. 13 Glasul Cerbiciei nr. 12 Glasul Cerbiciei nr. 11 Glasul Cerbiciei nr. 10 Glasul Cerbiciei nr. 9 Glasul Cerbiciei nr. 8 Glasul Cerbiciei nr. More »

Comunitatea românească din estul Serbiei

Pornind de la cuvintele marelui geograf George Vâlsan, în realizarea lucrării Comunitatea românească din estul Serbiei. Studiu geografic, un prim motiv l-a constituit dorința cunoașterii neamului din care facem parte, precum și More »

 

Stamora Germană | Poartă la spațiul Schengen, cel din vis

Stamora Germană de astăzi nu mai este nici slovacă, nici șvăbească, așa cum a fost. Este o localitate majoritar românească. Poartă feroviară a țării înspre Vest fiind, poți vedea de la șoseaua națională gara CFR Stamora-Moravița, o clădire impunătoare, pregătită pentru Schengen, spațiu european la care în continuare visăm.

În această localitate, în care aerul istoriei se respiră din plin, impresionează peste veacuri ideea care a stat la întemeierea satului, faptul că este construit în jurul unei piețe centrale, în mijlocul căreia tronează biserica romano-catolică. Astăzi, majoritatea locuitorilor însă sunt ortodocși, români sosiți din colțurile țării, tot mai puțini fiind credincioșii romano-catolici.

Din Stamora, ca și din celelalte sate din apropierea orașului Deta (sunt doar 13 kilometri până acolo și de aceea e un loc bun de navetă) se poate zări Cula Vârșețului. În vremea comunistă, această construcție plină de legende nu era accesibilă românilor. Astăzi, localnicii trec frontiera când doresc pentru a privi satele lor de pe dealul Culei ori pentru a bea o cafea împreună cu prietenii lor sârbi și români din Vârșeț.

Stamora Germană, pe lângă cele două colonizări din trecut, cea slovacă și cea șvăbească, a cunoscut mai multe valuri de repopulări, în special, după exodul nemților. Nici astăzi procesul acesta nu s-a încheiat complet, pentru că unii pleacă și alții vin. Cu toate acestea, înflorirea de altădată a acestei localități nu pare să mai poată fi atinsă vreodată.

Autoritățile locale au pus și ele umărul pentru ieșirea din stagnare și decădere, mai ales în privința infrastructurii. De menționat că ele au respectat ideea în jurul căreia a fost construit satul, plasând în acest frumos și generos spațiu central, un parc de joacă, amplasat în apropierea școlii. La Stamora Germană trăiesc astăzi aproximativ 900 de suflete.

 

Poartă la spațiul Schengen, cel din vis

Lasă un răspuns