Vârșeț, orașul care atrage mii de turiști bănățeni. Cum au știut sârbii de la granița cu România să-și pună în valoare istoria

Vârşeţ, una din cele mai cunoscute aşezări din Banatul sârbesc, aflată la doar câţiva kilometri de graniţa care desparte judeţul Timiş de Vojvodina prin punctul de trecere Stamora Moraviţa, atrage, de la an la an, tot mai mulţi turişti români, atât prin sărbătorile ispitiroare pe care le organizează dar şi prin pitorescul aşezării şi locurile de interes turistic ale oraşului.
Ediţia din acest an a Sărbătorii Strugurilor a umplut oraşul cu o mare de oameni, care s-au bucurat, alături de localnici, de roadele toamnei, asezonate cu mâncăruri tradiţionale şi muzică pe toate gusturile. Organizatorii au luat în primire cheia oraşului, zeci de miei şi de purcei s-au rumenit neîncetat la proţap, mezeluri de casă care de care mai ispititoare au fost scoase din cămări, mâncăruri specifice locului clocoteau în oale de pământ aşezate pe jar, iar strugurii dulci ca mierea, renumitele vinuri din podgoriile Vârşeţului, alte fructe de sezon şi dulceţuri de casă îmbiau trecătorii de pe tarabele din centrul oraşului.
Cea mai veche farmacie Cei care au ratat în acest an sărbătoarea pot însă vizita, până la următoarea ediţie, multe alte obiective din oraş care merită văzute, deoarece clădirile, asemănătoare din punct de vedere arhitectonic cu cele din oraşele Banatului românesc, sunt mult mai bine întreţinute, cu faţadele îngrijite, iar trecutul aşezării este bine conservat şi pus în valoare. Într-o clădire din secolul al XVIII-lea se păstrează prima farmacie a localităţii, înfiinţată în 1784, cu mobilierul de epocă, borcane, sticle, greutăţi sau o casă de marcat folosite în acele vremuri.
În câteva încăperi ale edificiului a fost amenajată o secţie a muzeului oraşului, cu numeroase obiecte preistorice între care se evidenţiază câteva remarcabile figurine neolitice, tablouri, o machetă a cetăţii, documente. Chiar la intrare, într-un tablou sub formă de triptic sunt înfăţişate o zi de târg, viile Varşeţului şi ţărani la cosit, ca simbol al principalelor îndeletniciri ale locuitorilor, iar altul este un portret al lui Alexander Karadgeorgévić, încoronat în 1921 ca primul rege al Regatului Sârbo-Croato-Sloven sub numele de Alexandru I, care, un an mai târziu, s-a căsătorit cu principesa Maria a României, fiica Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria.
Oraşul liber regesc ilustrat în obiecte de muzeu În centru se află şi muzeul oraşului, care poartă numele lui Felix Milleker, renumit arheolog al Banatului la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului XX şi cel mai însemnat cronicar al Vârşeţului, oraş în care s-a născut şi a trăit.
El este întemeietorul muzeului Konkordija, fiind apoi şi custodele acestuia.
Clădirea în care se află muzeul, ridicată în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fost restaurată printr-un proiect transfrontalier cu fonduri europene în doar un an şi jumătate şi repusă în circuitul public, atrăgând vizitatorii cu numeroase obiecte, mobilier şi fotografii de epocă, documente vechi legate de istoria oraşului, colecţia de arme sau textilele cu cusături tradiţionale, cele mai multe din perioada care a urmat unificării părţii germane a oraşului cu cea sârbă, când Vârşeţul a devenit oraş liber regesc şi s-a dezvoltat rapid.
Printre clădirile care merită văzute se numără primăria oraşului, construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Palatul Eparhiei din acelaşi secol, biserica ortodoxă română şi catedrala romano-catolică în stil neogotic, mai impunătoare chiar decât cele din Timişoara, dar şi alte lăcaşe de cult. Vinuri pentru export din crama „Selecta” La doar câţiva kilometri de Vârşeţ, în satul viticol Gudurica, se află vestita cramă „Selecta”, renumită în întreaga Serbie şi nu numai, mai ales pentru vinul Burgund alb şi soiurile de Riesling care se produc în viile producătorilor şi care pleacă, în cea mai mare parte, la export. Întreaga „afacere” se desfăşoară într-o veche casă din sat care a păstrat toate elementele tradiţionale, de la vechea poartă, obloanele ferestrelor, mobilierul din casă sau pietrele şlefuite de vreme cu care este pavată curtea, până la vechile teascuri sau butoaie de lemn din pivniţa casei.
Casa are însă, în prelungirea ei, şi o aripă nouă, dotată cu instalaţii moderne, căci întreagul proces de producere a vinului a fost retehnologizat şi mecanizat. Afacerea a fost pusă pe picioare în anii ’70, iar astăzi s-a impus nu numai pe piaţa sârbească, ci şi pe cea internaţională. Cula medievală, simbol al oraşului Cea mai reprezentativă construcţie, un adevărat simbol al oraşului, este însă turnul medieval aflat pe dealul Vârşeţului, la aproape 400 de metri înălţime, o mărturie istorică a veacurilor trecute. Cetatea s-a degradat şi a ajuns în ruină în urma numeroaselor confruntări cu turcii, dar şi după demolarea sistematică impusă de Habsburgi după înfrângerea otomanilor.
Turnul şi resturile zidurilor fortficaţiei care s-au mai păstrat au fost de curând restaurate. iar vizitatorii care urcă până în vârful dealului pot vedea nu numai un valoros monument istoric care a dăinuit peste veacuri, ci au parte şi de o minunată privelişte panoramică asupra oraşului care se întinde în vale. Unul dintre cele mai vechi oraşe din Vojvodina a ştiut să-şi conserve şi să-şi protejeze monumentele care îi povestesc istoria, şi atrage acum din ce în ce mai mulţi turişti, mai ales din Banatul Românesc, unde monumente din aceeaşi epocă sunt lăsate în paragină, dacă nu chiar distruse.

sursa :  https://www.pressalert.ro/2016/09/varset-orasul-care-atrage-mii-de-turisti-banateni-cum-au-stiut-sarbii-de-la-granita-cu-romania-sa-si-puna-valoare-istoria-foto/

Lasă un răspuns